Ionel Haiduc (Academia Română): În forma actuală proiectul RMGC nu este acceptabil

Academia Română consideră că în forma actuală proiectul privind exploatarea minieră de la Roşia Montană nu este acceptabil, a declarat, vineri, preşedintele instituţiei, Ionel Haiduc, în cadrul Comisiei speciale parlamentare care analizează exploatarea minieră de la Roşia Montană.

“Academia Română nu este împotriva valorificării resurselor naturale ale României, inclusiv prin minerit. Considerăm că aceasta trebuie să se facă în mod inteligent, prioritar fiind interesul naţional. Înţelegem prin valorificare inteligentă definirea a trei condiţii, beneficiul ţării să fie maxim, efectele negative asupra mediului să fie minime şi să se respecte principiile dezvoltării durabile. Referitor la beneficiul economic, noi considerăm că o redevenţă de 6% este puţin”, a spus Haiduc.

Potrivit acestuia, un asemenea beneficiu este limitat. “După părerea noastră ar fi necesar să se aplice şi în România un procedeu în exploatarea resurselor naturale minerale, procedeul aplicat în ţările arabe la petrol şi într-o serie de ţări asiatice la petrol şi la minerale, la metale. Este vorba despre următoarea variantă bazată pe contracte de împărţire a producţiei. Acestea se bazează pe faptul că resursa este proprietatea statului, respectiv a ţării respective, care este şi proprietarul producţiei extrase. Atunci, din producţia extrasă operatorul primeşte o parte care acoperă cheltuieli de investiţie, cheltuielile de operare şi un profit rezonabil. În cazul petrolului se ajunge pînă la 80%, revine statului proprietar. Oare ţările arabe ar fi atît de bogate dacă ar da petrolul cu 6% redevenţe? Acest procedeu este aplicat în perioada 1966 – 1998, am date, dar se aplică în continuare”, a precizat preşedintele Academiei Române.

Ionel Haiduc a mai spus că în această perioadă procedeul era aplicat în 74 de ţări. “S-a estimat că prin neaplicarea acestui procedeu, în Rusia, într-o perioadă de 5 ani, 1995 – 2000, s-au pierdut între 5-10 miliarde dolari, pentru că s-a mers pe redevenţe, pe impozite şi aşa mai departe. Considerăm că dacă exploatarea se face în galerii subterane şi nu în carieră deschisă nu este afectat mediul înconjurător, nu este mutilat peisajul şi nu se pune în pericol patrimoniul construit sau arhitectonic sau de altă natură”, a explicat preşedintele Academiei Române.

De asemenea, Haiduc a mai spus că ar trebui aprobate numai acele proiecte care fac exploatarea în galerii. “Geologii spun că există încă în Munţii Apuseni şi la Roşia Montană şi în alte zone aur care ar putea fi exploatat în galerie. Considerăm că este necesară folosirea unei tehnologii prietenoase pentru mediu, adică în cazul de faţă fără cianuri. Sigur, cianura este folosită în multe exploatări miniere la aur în lume. Mai nou, există tehnologii fără cianură. Există o firmă americană, nu dau nume, care a lansat un procedeu fără cianură, prietenos faţă de mediu în care efectul economic este comparabil cu al cianurii, gradul de extracţie este comparabil sau chiar mai bun şi care este pe cale să fie introdus. Această firmă a semnat la începutul acestui an un acord, este o firmă de cercetare care deţine brevetul, cu o firmă de exploatare, urmînd ca în Arizona să înceapă pentru prima dată exploatarea comercială cu noua tehnologie”, a spus Haiduc.

Potrivit acestuia, există numeroase riscuri legate de iazul de decantare preconizat. “În perioada 1961 – 2012 s-au produs 85 de asemenea accidente legate de barajele şi iazurile de decantare. Din 85 de asemenea accidente care s-au produs în această perioadă în diverse ţări, 14 sunt legate de industria mineritului aurifer. S-au întîmplat asemenea accidente în ţări foarte avansate, în SUA, Finlanda. În incidentul cel mai recent, din evidenţele noastre, 7 decembrie 2012, în Canada, un baraj la exploatarea cuprului a produs o ruptură de 50 de metri şi cu efectele corespunzătoare în zona respectivă”, a arătat Haiduc.

Presedintele Academiei Române a vorbit şi despre problema locurilor de muncă. “Se vorbeşte mult despre nevoia locurilor de muncă. Suntem de acord, este nevoie de locuri de muncă în toate zonele din ţară unde s-au închis operaţiunile de minerit. Se pare că în alte zone unde nu este aur este mai puţin interes pentru rezolvarea sau mai puţine posibilităţi pentru rezolvarea acestei situaţii. Se prevede în proiect că în perioada de construcţie vor fi 2.000 de locuri de muncă, sau 2.200. Această perioadă de construcţie durează doi ani. Ce se întîmplă cu locurile de muncă care dispar după doi ani cînd perioada operaţională va consuma între 500, în primele variante, sau 900, în ultima variantă propusă, de locuri de muncă? Deci după doi ani se reduce numărul locurilor de muncă de la 2.000 la 900 în modul cel mai generos. Este vorba de o mie şi ceva de oameni care rămîn fără locuri de muncă imediat după perioada de construcţie. Durata proiectului este prevăzută pe 20 de ani în care se epuizează zăcămîntul şi locuitorii care au funcţionat în această perioadă rămîn şi ei fără locuri de muncă într-o zonă în care nu mai există nicio resursă, plus reputaţia proastă că s-a folosit cianură şi asta va îndepărta orice potenţial turist care ar veni să vadă această zonă. (…) În forma actuală proiectul nu este acceptabil”, a conchis preşedintele Academiei Române.