În războiul sancţiunilor dintre Rusia şi Occident, fiecare parte argumentează că cealaltă va pierde mai mult

Rusia a răspuns sancţiunilor instituite de statele occidentale printr-un embargou asupra majorităţii produselor agroalimentare importate din ţările care au adoptat aceste sancţiuni, o măsură de o severitate neaşteptată şi care va avea multiple implicaţii negative de ambele părţi.

Interdicţia vizează carnea de vită, de porc şi de pui, peştele, brînza, laptele, legumele şi fructele provenite din SUA, Uniunea Europeană, Australia, Canada şi Norvegia.

Dar fiecare dintre cele două părţi susţine că cealaltă este cea care va avea mai mult de pierdut.

Astfel, analiştii americani consideră că preşedintele Vladimir Putin nu face altceva decît să-şi pedepsească propriul popor, care nu va mai putea cumpăra produse din carne, brînzeturi şi fructe de provenienţă occidentală, iar Statele Unite nu vor fi foarte afectate, întrucît deşi exportă anual în Rusia produse alimentare de peste un miliard de dolari, această valoare reprezintă mai puţin de 0,1% din PIB-ul lor.

“Măsurile anunţate de Rusia vor avea cel mai probabil un impact nesemnificativ asupra economiei americane”, crede David Cohen, subsecretarul de stat pentru terorism şi informaţii financiare, în opinia sa “ruşii sancţionîndu-şi propriul popor”.

Unii experţi anticipează că un efect al acestui embargou va fi şi o creştere a inflaţiei în Rusia, deja confruntată cu o creştere a preţurilor ce a obligat Banca Centrală să crească rata de referinţă a dobînzii, agravînd spectrul unei posibile recesiuni. O problemă pentru Rusia ar putea fi reprezentată şi de implicaţiile încălcării angajamentelor asumate în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului, căreia i s-a alăturat în anul 2012, UE anunţîndu-şi deja intenţia de a sesiza acest organism.

În ce priveşte Uniunea Europeană, valoarea exporturilor ei de produse agroalimentare în Rusia echivalează cu circa 0,8% din PIB-ul comunitar, existînd însă mari diferenţe de la o ţară la alta, cea mai afectată urmînd să fie Polonia, ale cărei exporturi din această categorie către Rusia depăşesc un miliard de dolari anual.

România va fi printre cele mai puţin afectate, datorită valorii foarte reduse a acestor exporturi, produsele româneşti livrate Rusiei şi care sînt acum vizate de interdicţia Moscovei însumînd anul trecut numai 7 milioane de dolari, conform datelor Comisiei Europene.

Pentru UE, un alt efect al represaliilor guvernului rus ar putea fi scăderea preţurilor unor alimente pe piaţa comunitară, ce va fi suprasaturată de produsele care ar fi trebuit livrate Rusiei, situaţie ce survine în contextul riscului de deflaţie în zona euro, despre care a atenţionat deja preşedintele francez Francois Hollande înaintea anunţării măsurilor de retorsiune ale Moscovei.

De asemenea, preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a avertizat joi că riscurile geopolitice generate de conflictul din Ucraina ameninţă fragila revigorare economică a zonei euro.

De altfel, reducerea exporturilor către piaţa rusă va avea pentru fiecare ţară europeană un impact negativ asupra PIB-ului, în cazul Ungariei de exemplu acesta fiind de 0,2%, conform prognozei guvernului de la Budapesta.

În schimb, la Moscova se estimează că statele occidentale vor avea cel mai mult de suferit, întrucît vor pierde afaceri de miliarde de dolari pe piaţa rusă. Deşi Rusia importă 40% din necesarul său de produse agroalimentare, guvernul de la Moscova şi-a făcut calculele şi a ajuns la concluzia că va putea substitui produsele occidentale cu altele importate din alte ţări, cum ar fi carnea din Brazilia sau brînza din Noua Zeelandă, ori chiar din producţia proprie. “Sunt sigur că piaţa noastră va fi plină de produse ruseşti proaspete, pe care mulţi ruşi le preferă în faţa celor importate”, a declarat premierul Dmitri Medvedev.

Mai mult decît atît, premierul rus a anunţat că guvernul său examinează şi posibilitatea unei noi serii de represalii economice împotriva statelor occidentale, ce s-ar putea concretiza în interzicerea survolului teritoriului rus de avioanele companiilor aeriene europene ce zboară către estul Asiei sau restricţii privind importurile de autovehicule.

Astfel de represalii însoţite eventual şi de continuarea acţiunilor destabilizatoare ale Rusiei în estul Ucrainei ar putea determina la rîndul lor noi sancţiuni occidentale, cu riscul intrării într-un cerc vicios al sancţiunilor reciproce, cu pierderi semnificative de ambele părţi.

De exemplu, în cazul interzicerii survolului teritoriului rus pentru companiile aeriene occidentale, acestea din urmă vor cheltui mai mult pentru rutele ocolitoare, în timp ce Rusia va pierde banii încasaţi din taxele de survol, ce au reprezentat anul trecut 170 de milioane de dolari.

Într-o analiză a Bloomberg se atrage însă atenţia că, deşi cu siguranţă Rusia va avea de pierdut, nu trebuie subestimată capacitatea ei de rezistenţă în acest război comercial.