Hipertensiunea arterială (I)

 Hipertensiunea arterială este cea mai răspândită maladie a omenirii, afectând 20% din populaţia adultă. În România sunt înregistraţi în jur de 2 milioane de hipertensivi. Hipertensiunea se manifestă prin creşterea permanentă sau accidentală a presiunii sângelui care pleacă din ventriculul stâng în artera aortă. Valorile normale ale tensiunii arteriale sunt 130 – 80 mm coloană de Hg. Peste aceste valori se consideră hipertensiune. La vârsta de 40-50 de ani apare de obicei o hipertensiune oscilantă cu valori ridicate a presiunii sistolice (presiunea maximă) determinată de emoţii sau eforturi mari. La vârsta de 55-60 ani se poate instala o hipertensiune permanentă cu valorile permanent ridicate datorită reducerii elasticităţii arterelor şi instalarea atero sclerozei. În general hipertensiunea este asimptomatică. Există şi cazuri când hipertensiunea este însoţită de: dureri de cap mai ales dimineaţa, zgomote în urechi şi vârtej la ridicarea din pat, epistaxis, apariţia unor puncte luminoase în câmpul vizual, senzaţie de amorţire a degetelor. Cauza principală a hipertensiunii o reprezintă creşterea rezistenţei vasculare datorită vasoconstricţiei şi obturării vaselor prin depunerea plăcilor de colesterol. S-a constatat că zgomotele pot produce creşterea tensiunii arteriale, palpitaţii şi aritmii. Alte cauze pot fi ca: dereglări endocrine, probleme renale (feocromocitrom-tomoare renală), stări tensionate, impulsivitatea. Copiii supraponderali la maturitate pot deveni hipertensivi. O hipertensiune netratată poate constitui un factor de risc pentru: ateroscleroză coronariană, cardiopatie ischemică, infarct miocardic, accidente vasculare cerebrale, hemoragii retiniene, arterite, stenoza carotidelor, pareză. Pentru normalizarea tensiunii arteriale folosim plante hipotensive, diuretice, coleretic-colagoge şi calmante pe o perioadă lungă de timp sau chiar toată viaţa. În cazul în care se administrează medicamente de sinteză pentru menţinerea sub control a hipertensiunii arteriale, suplimentele alimentare din plante vor constitui tratamente complementare alături de tratamentul alopat în scopul eliminării sau diminuării toxinelor şi reacţiilor adverse date de medicamentele de sinteză şi menţinerea eficienţei acestora timp îndelungat fără să fim nevoiţi să apelăm la medic pentru a ne creşte doza folosită.

Suplimentele alimentare pe care vi le recomandăm sunt ceaiuri simple, tincturi sau extracte naturale totale din plante sub formă de capsule. Cea mai mare cantitate de substanţe active cu rol cardiovascular se găseşte în capsule, dar este foarte bine să se folosească capsulele concomitent sau alternativ cu ceaiuri în care se adaugă tincturile. În componenţa acestor suplimente alimentare se găsesc plante medicinale hipotensive – care scad tensiunea arterială, plante diuretice – care elimină surplusul de apă din ţesuturi ca factor indirect de scădere a tensiunii arteriale şi plante coleretic-colagoge – care reglează fluxul biliar şi plante calmante care reglează pe linie nervoasă tensiunea arterială.

Important este că în toate afecţiunile aparatului cardiovascular utilizarea tratamentelor cu suplimente alimentare din plante medicinale este de durată, uneori chiar toată viaţa. Trebuie să ştim cum să le combinăm şi nu luate la întâmplare.

Principalele plante medicinale pentru reglarea tensiunii arteriale sunt: Păducelul (Crataegus monogyna) sub formă de frunze, flori şi fructe. Păducelul conţine bioflavone cu rol de scădere a tensiunii arteriale, de stimulare a funcţiei miocardului şi de tonifiere a pereţilor vasculari. Este şi un vasodilatator coronarian eficient. Îmbunătăţeşte circulaţia cerebrală. Este indicat în tulburări cardiace de menopauza. Se prepară sub formă de infuzie din 1 linguriţă frunze cu flori sau 2 linguriţe fructe la o ceaşcă apă. Se beau 2 ceaiuri pe zi. Tinctură de Păducel, 10-15 picături de 3 ori pe zi. Capsule cu extract natural total după prospect. Tratamentul cu Păducel poate dura până la 6 luni pe an.

Toate acestea şi încă multe altele le găsiţi în magazinul nostru din Cluj-Napoca, str. Horea nr. 4.