Eveniment astrist la Dej: Dezvelirea bustului Dr. Victor Motogna

La Colegiul Național „Andrei Mureșanu” din Dej a avut loc vineri, 20 decembrie,  dezvelirea bustului istoricului Victor Motogna, primul director al instituției, după Marea Unire. Bustul, donat școlii de către Despărțământul „Dr. Teodor Mihali” Dej al ASTRA, prin președintele acestuia, ec. dr. Radu Gavrilă, este dedicat sărbătoririi anului centenar al învățământului liceal românesc din Dej și, totodată, face parte dintr-un mai amplu proiect al Astrei dejene, de a omagia personalitățile culturale ale orașului. Majoritatea acestora au fost și membri fondatori ai ASTRA Dej sau, asemenea lui Motogna, președinți ai Despărțământului.

După scurtele alocuțiuni rostite de președintele ASTRA Dej, primarul Morar Costan și directorul adjunct al colegiului, prof. Adrian Pintea, și după momentul festiv al dezvelirii bustului, cei prezenți la eveniment au vizitat  Muzeul Colegiului, avându-l ca cicerone pe profesorul Horațiu Moldovan, și au asistat la o scurtă expunere despre viața și personalitatea lui Victor Motogna, unul dintre cei mai valoroși istorici transilvani ai epocii feudale. Evenimentul găzduit de CNAM, la care a participat, alături de astriștii dejeni, o delegație a Despărțământului ASTRA Năsăud, a fost completat  de filmul de prezentare a școlii, realizat de profesoara Cristina Albinetz.

Victor Motogna s-a născut la 3 noiembrie 1885, în satul Breaza (Ambriciu), județul Bistrița-Năsăud. Învățătura și-a început-o în satul natal, continuându-și studiile secundare la Liceul Grăniceresc din Năsăud, pe care-l absolvă în iunie 1905. Între anii 1905-1909 a urmat cursurile Facultății de litere din Cluj, unde susține examenul de licență în istorie și limba latină cu calificativul „foarte bine”. Din decembrie 1909 până la 31 august 1919 a fost profesor secundar la Gimnaziul Fundațional din Năsăud.

Evenimentele din Transilvania din toamna anului 1918 îi dau prilejul tânărului profesor să participe, la 1 decembrie, la luarea istoricei hotărâri a Marii Uniri din cetatea Alba Iulia, alături de cei 1226 de delegați și peste 100.000 de reprezentanți ai românilor „de  dincolo de Carpați”. După Marea Unire, Consiliul Dirigent al Transilvaniei îl numește, la 1 septembrie 1919, profesor secundar, specialitatea istorie și latină, apoi director la Liceul din Dej, azi Colegiul Național „Andrei Mureșanu”, unde va activa până în anul 1930. Este numit apoi profesor de materii naționale Ia Academia Teologică Unitară din Cluj.

În luna iunie 1923 susține examenul de doctor în litere la Universitatea din Cernăuți, obținând calificativul „Suma cum laude”, iar în decembrie 1924, examenul de docență la Facultatea de Litere din Cluj. În această perioadă desfășoară o susținută activitate de cercetare istorică și publică rezultatele acesteia în revistele de specialitate din țară: „Revista Istorică”, condusă de Nicolae Iorga, „Transilvania” din Sibiu, „Anuarul Liceului”, din Dej, „Cercetări istorice”, din Iași, „Revista Arhivelor-București”, „Analele Academiei Române”, sporindu-și reputația de valoros cercetător științific.

În paralel, ca specialist în istoria veche a românilor, Victor Motogna a făcut săpături la castrul roman de pe limesul someșan (Cășeiu), fiind un colaborator asiduu al istoricului de prestigiu european, Emil Panaitescu. Ca rezultat al acestor cercetări arheologice a luat ființă „Muzeul Orășenesc de Istorie” din Dej, cu un lapidarium valoros și bogat.

După încă un deceniu de carieră universitară în Cluj, Victor Motogna este nevoit a lua drumul pribegiei,  urmare a Dictatului de la Viena,  refugiindu-se cu familia la Timișoara. Aici se va preocupa intens de studiul istoriei românilor de pe meleagurile bănățene, pentru meritele sale fiind cooptat în comitetul de redacție al Revistei Institutului Social Banat-Crișana, ca  președinte al Secției istorice.

Odată cu ocuparea Banatului de către Armata Roșie în septembrie 1944 și venirea la putere a regimului comunist, nori negri se vor abate asupra familiei Motogna, înrudită cu familiile lui Iuliu Maniu, Zaharia și Romul Boilă și Ion Gheție, toți membri marcanți ai Partidului Național Țărănesc. Arestați și încarcerați, aceștia vor suporta cu demnitate rigorile temnițelor comuniste, ale Canalului și deportărilor în Bărăgan. Autoritățile nu-l vor uita nici pe istoricul Motogna, care fusese senator de Someș din partea P.N.Ț în alegerile din 1928.

Victor Motogna va suporta consecințele. Nu va pleca din Timișoara, dar se va îmbolnăvi grav, în vara anului 1948. Familia îl internează la Clinicile din Cluj, unde va fi tratat de profesorul Iuliu Hațieganu, un apropiat al acesteia. În ferpar se va consemna: „Dr. Victor Motogna fost profesor la Academia Teologică Romano-Catolică din Timișoara și conferențiar definitiv la Facultatea de Litere și Filozofie de pe lângă Universitatea „Dr. Victor Babeș” din Cluj, decorat cu ordinul Coroana și Steaua României în gradul de Cavaler. Ofițer al instrucțiunii Publice a Republicii Franceze și membru corespondent al Academiei Române, după scurte și grele suferințe suportate cu adevărată resemnare și creștinească pocăință s-a stins din viață în ziua de 5 iulie, orele 19.00, în al 63-lea an al vieții și al 34-lea an al fericitei sale căsătorii. Înmormântarea scumpului nostru defunct se va face în ziua de 9 iulie 1948, orele 3.p.m. în Cimitirul greco-catolic din Năsăud”.

Tot aici, peste ani, vor fi înmormântați ceilalți membrii ai familiei, soția Sabina, și cei doi copii, Alexandru și Letiția.

M. Vaida