Cumpărăturile compulsive şi etalarea statutului – principalele motive ale risipei alimentare

Modul compulsiv de a face cumpărături, lipsa de planificare în organizarea vieţii de zi cu zi şi dorinţa de a epata, în cazul evenimentelor de familie, sunt, în opinia cunoscutului chef Adi Hădean, principalele motive pentru care românii ajung să risipească mâncarea, informează AGERPRES.

Adi Hădean a participat, la Câmpia Turzii, la o dezbatere pe tema risipei alimentare, unde a explicat că pâinea care a rămas nefolosită poate fi recuperată prin zeci de reţete la îndemâna oricui, însă soluţia cea mai potrivită este optimizarea modului în care facem cumpărături.

Potrivit organizatorilor dezbaterii, un studiu făcut de asociaţia „Mai Mult Verde” arată că, în ţara noastră, cel mai mult se risipesc alimente în gospodării (49%) şi sectorul industriei alimentare (37%). „Fiecare gospodărie poate fi optimizată şi optimizarea pleacă de la planificare, pentru că asta cam neglijăm noi, ce facem de cele mai multe ori, nu ne gândim cât de mult avem nevoie înainte de a cumpăra, cumpărăm compulsiv de cele mai multe ori”, a explicat Adi Hădean.

O altă zonă în care se risipeşte în mod masiv mâncare este cea a evenimentelor de familie, ocazii în care clienţii comandă de două ori mai multă mâncare decât se poate consuma. Adi Hădean a povestit că a făcut un experiment, alături de un prieten care deţine un restaurant în Timişoara, ocazie cu care a observat că românii comandă mâncarea pentru a-şi etala statutul social.

„Cea mai mare parte a risipei în zona HoReCa vine din zona de evenimente. (…) Există în cultura noastră sintagma asta: «să fim pe bogăţie» sau măcar să arătăm că suntem. Şi atunci se comandă la nuntă mult mai mult decât se poate mânca. Eu am făcut acest experiment când mai făceam consultanţă în zona HoReCa. Am prelucrat acele meniuri şi am ajuns la jumătate din cantitatea care se punea în mod tradiţional în farfurie”, a spus Hădean. Acesta a explicat că, după optimizarea meniurilor, au început să apară temerile că reducerea cantităţii de mâncare îi va nemulţumi pe clienţi, astfel că a organizat nişte degustări cu viitoare cupluri de miri. „Am făcut un experiment, am chemat cupluri la degustări, nimeni nu putea să mănânce tot. Aproape la orice eveniment de genul acesta cam jumătate din meniu se debarasează. Pur şi simplu nu poţi să mănânci atât”, a spus Hădean.

Campania de responsabilizare socială „Nu arunca pâinea”, în cadrul căreia a avut loc dezbaterea, a fost iniţiată de managerul unei fabrici de pâine din Câmpia Turzii.

România se află pe locul al 9-lea în topul ţărilor din Uniunea Europeană care risipesc cea mai multă mâncare, în condiţiile în care este şi cea mai săracă ţară din această listă. Topul este condus de Marea Britanie, Germania şi Olanda, iar pe ultimul loc se află Suedia, potrivit reprezentanţilor companiei de panificaţie. Un alt studiu, făcut de Eurostat în 2017, arată că România se află pe primul loc în ceea ce priveşte sumele cheltuite lunar pentru hrană. Mai exact, în fiecare lună, românii dau pe hrană 27% din cheltuielile de consum, cu mult peste media europeană, care este de 12%.

Organizatorii campaniei au mai arătat că 20% din cantitatea de alimente risipite în România este reprezentată de pâine şi produse de panificaţie: „Un român mănâncă, în fiecare an, 96 de kilograme de pâine, cu mult peste media europeană, care este de 82 de kilograme pe an. Şi tot în fiecare an, el aruncă la gunoi 22 de kilograme de pâine”.