Copiii din România vor la școală

Copiii vor la școală – aceasta este concluzia unui sondajul realizat recent în rândul lor de Organizația Salvați Copiii România.

Potrivit reprezentanților organizației, închiderea școlilor, în contextul pandemiei de COVID-19, a avut consecințe negative atât asupra progresului educațional al copiilor, cât și asupra sănătății emoționale a acestora și, mai mult, asupra siguranței lor online. Datele unui studiu – ”Impactul Covid-19 asupra copiilor din România”- realizat de organizație arată că aproape jumătate dintre copii nu au acces la o tabletă sau la un computer care să le permită o participare reală la lecțiile online, iar peste 50% spun că unul dintre riscurile majore ale acestei perioade a fost dependența de internet și, ca atare, expunere la conținut agresiv și la fake news.

„Închiderea școlilor și organizarea arbitrară a unor cursuri școlare online, acolo unde a fost posibil și fără instrumente de evaluare a calității procesului de educație, au dus la situații-limită. Una dintre acestea este deosebit de gravă: îngrădirea accesului la educație pentru copiii vulnerabili, fără acces la internet și/ sau la dispozitive care să le permită participarea online. Inechitățile sociale au fost agravate, în cazul copiilor care nu au avut acces la școala online, iar izolarea, marginalizarea și discriminarea au repercusiuni atât educaționale, cât și psiho-emoționale pe termen lung” – precizează autorii studiului.

Ce spun copiii

Conform studiului, 47% dintre copii au avut la îndemână doar telefonul mobil pentru participarea la cursurile online, iar 27,2% au avut materii școlare neacoperite pe durata suspendării cursurilor.

Principala stare resimțită negativ de 47,5% dintre copii este plictiseala, urmată de oboseală (32,7%), tristețe (27,1%) și furie (23,2%). Impactul negativ al izolării a fost resimțit mai puternic de copiii de vârste mici, în special din ciclul primar de studii. Adolescenții spun într-o măsură semnificativ mai ridicată că s-au simțit singuri, triști sau furioși. 57,4% dintre copii au declarat că jocul pe telefon, tabletă sau calculator a fost principala activitate recreativă, urmată de timpul petrecut în fața televizorului (44,9%) și de timpul petrecut pe rețelele sociale (40,8%). 7 din 10 copii admit că au petrecut între 3 și 4 ore online pe zi, iar 20,7%, peste 6 ore. 54,7% dintre copii recunosc că riscul cel mai mare la care au fost expuși în această perioadă a fost dependența de internet, pe locul următor situându-se informațiile false, urmate de bullying-ul online.

Apel public către autorități

Organizația Salvați Copiii România face un apel public către autorități – Guvern, Parlament și autoritățile locale – pentru ca, prin eforturi conjugate, „să fie identificate cele mai bune soluții pentru ca nici un copil să nu mai fie lăsat în afara școlii”. „Educația este cu adevărat o prioritate națională atunci când toți copiii au acces real și egal la școală. În timp ce în Spania 5-9% dintre copii, iar în Finlanda 18% dintre copii cu venituri modeste au declarat că nu au acces la o tabletă ori la un computer (potrivit datelor Save the Children International), în România estimările se situează între 250.000 de copii (Ministerul Educației și Cercetării) și 1.800.000 de copii (conform analizelor Salvați Copiii România), adică aproximativ jumătate dintre copiii din învățământul primar, gimnazial și liceal/ profesional care au la dispoziție în familiile lor doar telefonul mobil, ceea ce nu permite o participare reală la actul educațional și nici o comunicare adecvată cu cadrul didactic și colegii în webinariile clasei” – arată reprezentanții organizației.

Măsuri propuse de copii

Printre măsurile pe care copiii intervievați și Organizația Salvați Copiii România le propun spre implementare se regăsesc: crearea de inițiative pentru perioada verii, „în totală conformitate cu protocoalele de sănătate”, care vizează recuperarea competențelor cognitive și de socializare compromise din pricina absenței îndelungate de la școală; asigurarea distribuirii de instrumente educaționale (tablete sau PC-uri) necesare învățării de la distanță tuturor elevilor care au nevoie și acordarea de sprijin individual în învățare; planificarea intervențiilor inovatoare care să reorganizeze atât școlile, cât și parcursurile de învățare în perspectiva următorului an școlar, „ceea ce presupune pregătirea cadrelor didactice în susținerea lecțiilor online și garantarea materialelor personalizate și de suport de învățare pentru elevii aflați în situațiile cele mai dificile”; pregătirea tuturor școlilor, indiferent de localitate și de resursele autorităților locale, pentru a asigura condiții de siguranță medicală și monitorizarea aplicării regulilor sanitare și de distanțare socială, „astfel încât toți copiii să învețe în condiții decente și sigure în școlile lor (repararea și renovarea spațiilor, grupuri sanitare în interiorul școlilor, apă curentă, canalizare, transport, spații pentru timp liber și activități sportive etc.)”.

Recomandările copiilor

Întrebați ce cred că ar trebui să facă autoritățile pentru ca orele școlare online să fie mai atractive și mai utile, 36,7% dintre copii au propus crearea unui website general care să conțină o bază de date cu lecții și exerciții pentru toate clasele, iar 28,9% au considerat necesară pregătirea profesorilor pentru folosirea aplicațiilor și predarea  lecțiilor online.

70,6% dintre respondenți au cerut să se asigure curățenia în școală și materiale igienice sau de protecție medicală (măști, dezinfectanți, săpun, hârtie igienică etc.), iar 40,7% au solicitat autorităților programe școlare mai simple și mai potrivite pentru această perioadă, în timp ce 29,6% au considerat important ca autoritățile și profesorii „să ceară permanent opinia elevilor despre schimbările din școală și despre ce trebuie făcut pentru lecții online mai atractive și mai utile”.

Impactul Covid-19 asupra educației, la nivel european și global

Raportul ”Impactul Covid-19 asupra copiilor din Europa”, realizat de Save the Children International, atrage atenția asupra consecințelor fără precedent ale pandemiei asupra bunăstării, educației și siguranței copiilor, după ce analizează comparativ situația din 11 țări și regiuni europene (România, Suedia, Italia, Spania, Olanda, Finlanda, Germania, Norvegia, Albania, Bosnia și Herțegovina și Kosovo). Conform raportului, în fiecare dintre aceste țări, presiunile financiare asupra părinților au produs, în perioada martie – iunie, o creștere a riscului de sărăcie în rândul copiilor, cel mai ridicat procent (34,6%) fiind înregistrat în România.

Una din măsurile urgente recomandate pentru guvernele naționale îl reprezintă sprijinirea familiilor afectate de sărăcie, „pentru ca toți copiii să participe în mod egal la procesul educațional online”, punându-le la dispoziție dispozitive digitale, precum laptopuri și conexiune WIFI sigură.

M. TRIPON