Boardul FMI va analiza problemele cu justiţia ale directorului Christine Lagarde

DPA

Consiliul de administraţie al Fondului Monetar Internaţional vrea “cît mai curînd posibil” să se reunească, pentru a analiza situaţia directorului general Christine Lagarde, care a fost inculpată în Franţa, într-o anchetă asupra unui arbitraj privat contestat, care a avut loc în anul 2008, cînd Lagarde deţinea postul de ministru francez de Finanţe. “Este clar că reuniunea va avea loc în curînd, cît mai curînd posibil”, a declarat purtătorul de cuvînt al FMI, Gerry Rice, fără a oferi o dată precisă.

Boardul FMI instituţiei urmează să se reunească vineri, pentru a discuta programul de asistenţă financiară cu Ucraina, însă Rice a spus că este puţin probabil ca inculparea lui Lagarde să se afle pe agenda discuţiilor.

Trei surse din apropierea boardului FMI susţin că instanţa compusă din 24 de membri, şi care are puterea de a angaja şi concedia directorul FMI, nu a fost încă informată cu privire la dosarul în care este implicată Christine Lagarde, dar că este puţin probabil să considere că această investigaţie care datează din 2008 ar putea afecta activitatea lui Christine Lagarde în fruntea FMI.

Predecesorul lui Christine Lagarde, un alt francez, Dominique Strauss-Kahn, a fost obligat să demisioneze din funcţie în 2011, după ce acesta a fost acuzat de agresiune sexuală la New York.

Inculpată pentru “neglijenţă” de Curtea de Justiţie a Republicii (CJR), singura instanţă judiciară din Franţa, care îi anchetează şi judecă pe membrii guvernului pentru fapte comise în exerciţiul funcţiunii, Christine Lagarde a subliniat că nu are de gînd să demisioneze din fruntea FMI şi că a cerut avocatului său recurs la decizia CJR, pe care o consideră complet nefondată.

În Franţa, neglijenţa comisă de către o persoană cu responsabilitate publică este un delict pasibil cu o pedeapsă maximă de un an de închisoare şi o amendă de 15.000 de euro.

În Franţa, Christine Lagarde (58 de ani) a fost inculpată pentru rolul său în plata a 400 de milioane de euro (520 milioane dolari) către Tapie, un om de afaceri controversat şi apropiat al fostului preşedinte Nicolas Sarkozy, pe vremea cînd Lagarde era ministru de finanţe al Franţei. Plata a fost făcută antreprenorului Bernard Tapie ca parte a unui proces de arbitraj privat pentru a soluţiona un litigiu cu banca de stat Credit Lyonnais asupra vînzării participaţiei la Adidas în anii 1990.

Litigiul dintre omul de afaceri şi Credit Lyonnais se referă la o tranzacţie ce a avut loc în 1993 cînd Tapie a vîndut către bancă participaţia pe care o deţinea la producătorul german de îmbrăcăminte şi echipamente sportive Adidas. Mai tîrziu, banca a vîndut pachetul cu un profit semnificativ, iar Tapie a început o acţiune în justiţie susţinînd că a fost fraudat. În urma judecării cazului într-o comisie de arbitraj, Tapie a obţinut de la stat despăgubiri de 420 milioane euro, cu mult mai ridicate decît ar fi putut primi în justiţie.