Aproape 460.000 de români îşi sărbătoresc ziua onomastică de Sfîntul Ştefan

Aproape 460.000 de români îşi sărbătoresc ziua onomastică de Sfîntul Ştefan, prăznuit în fiecare an în ziua de 27 decembrie, informează AGERPRES.

Potrivit unui comunicat al Direcţiei Informare şi Relaţii Publice a Ministerul Afacerilor Interne (MAI) transmis, duminică, AGERPRES, cele mai multe dintre sărbătorite poartă numele de Ştefania (92.210), Ştefana (21.607) sau Fănică (8.869). Dintre bărbaţi, cei mai mulţi poartă numele de Ştefan (280.459), Fănel (8.638), Fănică (5.314) sau Fane (555).

Cu acest prilej MAI le urează „La mulţi ani!” tuturor românilor care poartă numele Sfîntului Ştefan.

***

La 27 decembrie, Biserica Ortodoxă Română îl sărbătoreşte pe Sfîntul Apostol, Întîiul Mucenic şi Arhidiacon Ştefan, unul dintre cei şapte diaconi – din rîndul evreilor elenişti – aleşi de Apostolii din Ierusalim pentru a sluji la adunările Bisericii din primul veac, pentru ca Apostolii să se poată dedica vestirii Cuvîntului lui Dumnezeu.

Datorită harului şi înţelepciunii de care se învrednicise şi a semnelor şi minunilor cu care îşi însoţea propovăduirea, a stîrnit ura evreilor, care l-au adus la judecată în faţa Sinedriului, acuzîndu-l că huleşte Legea şi pe Moise. Ştefan le-a arătat însă, cu dovezi din Scripturi, că Legea Veche s-a împlinit prin Hristos şi că El este Mîntuitorul cel aşteptat şi prezis de Profeţi, mustrîndu-i totodată pentru împietrirea inimii şi lipsa lor de credinţă.

Fiind condamnat la moarte, Ştefan a fost scos din cetate şi ucis cu pietre, după obiceiul vechilor evrei, devenind astfel primul martir creştin şi mărturisitor al lui Hristos. Tradiţia creştină, după cum o mărturiseşte Legenda Aurea din secolul al XIII-lea, consemnează faptul că osemintele lui Ştefan au fost descoperite de un anume preot Lucian şi îngropate de acesta în Biserica Sionului din Ierusalim, în anul 417 d.Hr. După aceasta, au fost duse de soţia credincioasă a unui senator la Constantinopol, unde au vindecat-o pe Eudoxia, fiica posedată de duhuri rele a împăratului Teodosie. La iniţiativa celei din urmă, osemintele lui Ştefan au fost duse la Roma, în anul 425 d.Hr., găsindu-şi liniştea într-o criptă de la San Lorenzo.