Universitatea de Artă şi Design Cluj – Napoca

Designul, cum se simte un dispozitiv şi cum funcţionează

Expoziţia Absolvenţilor UAD Cluj – Napoca îmi prilejuieşte parcursuri expoziţionale plăcute. Şi parcurs înseamnă nu numai lucrări, ci şi întâlniri cu profesionişti din diversele medii artistice, profesori şi creatori care şi-au pus şi îşi pun amprenta pe formarea tinerilor, target – ul fiind perfecţiunea. Şi dacă tot am amintit acest cuvânt, atunci vă supun atenţiei cele postulate de Antoine de Saint – Exupery: “Un designer ştie că atinge perfecţiunea nu când nu mai are nimic de adăugat, ci atunci când nu a mai rămas nimic de îndepărtat”, idee la care subscriu fără rezerve.

Mansarda Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei este gazda absolvenţilor Departamentului design din cadrul Facultăţii de arte decorative şi design. Un spaţiu altfel bine aranjat, impropriu unor întâlniri spirituale din cauza efectului de saună şi am spus cam totul. Cert este că în spaţiul în sine se trăieşte greu…

Am văzut lucrările,asupra unor m-am oprit mai mult timp. Lucrările atestă aplecarea absolvenţilor spre teme în general cunoscute – identitate vizuală pentru diferite produce; ambalaje noi; amenajări exterioare/interioare; ilustraţii de carte, postere cu tematici diverse, mobiler pentru copii, locuri de joacă pentru copii, corpuri pentru iluminat,…- , unele putând face oricând obiectul unor producţii în serie.

Ca nume sunt de remarcat Nicoleta Trif (identitate vizuală la Fares), Eusebiu Laliceru (branding pentru muzicianul CERU), Roxana Giurgi (ghid turistic pentru Parcul Naţional Cheile Nerei Beuşniţa; excelent sincer să fiu), Claudia Badar (identitate vizuală pentru Gerovital), Maria Curtean (amenajarea Centrului de Cultură Urbană Scala din Zalău), Diana Grec (identitate vizuală pentru ceaiuri tradiţionale româneşti), Ioana Moroşan (identitate vizuală pentru echipa de baschet a “U” Cluj), Maria Buda (identitate vizuală muzică & ciocolată), Anda Butcovan (ilustraţii de carte la ‘Bartolomeus şi Copacul’), Anamaria Buştihan (concept pentru jocuri video: ‘Şopronul cu bunătăţi’, ‘Satul Dovlecilor’, ‘Ape adânci’,…), Dora Băiaş (scenariu episod pilot la ‘Mice’), Ionuţ Bolan (postere ‘Violenţa împotriva femeilor’), Mădălina Paşca (amenajări interioare pentru pensiuni canine, noutate absolută între temele abordate), Ştefania Ţărău (rebranding Libra), Gabriela Ropotin (ilustraţii pentru expresii româneşti tradiţionale cum sunt ‘E cu capul în nori’, ‘Are fumuri’, ‘Fără curent’,…; demers artistic original, bine realizat şi percutant vizual), Georgiana Huşti (mobilier pentru copii), Anita Tincău (mobilier), Etves Rareş (pavilion pentru copii), Roxana Botu (joc logic din elemente modulare), Eduard Davidei (rucsac pentru expediţii), Melissa Dragotă (luna şi fazele ei în studiul scaunelor), Andrei Finiaş (rucsac urban), Sabrina Apostu (corpuri iluminat), Daniel Lazăr (apartament – fantastic urban), Csaka Beata (mobilier), Ana Mihail (Casa M), Maroti Krisztina (corpuri pentru iluminat), Katona Krisztina (cafenea orientală), Melisa Lică (ilustraţii carte), Paul Georgescu (case modulare prefabricate), Adelina Muntean (amenajări camere hotel), Georgiana Strâmbu (spaţii pentru birouri).

Unele dintre lucrări pot trece în producţia se serie, fără exagerare. Mă gândesc la lucrările destinate identităţilor vizuale, la ilustraţiile de carte, corpuri pentru iluminat, mobiliere,… Toate însă la un loc sunt urmarea unor aplecări responsabile asupra temelor abordate. Sunt realizate artistic în marea lor majoritate, îşi dovedesc utilitatea. Şi ajung şi la cele postulate de Steve Jobs: “Design nu înseamnă doar cum arată şi cum se simte un dispozitiv, ci cum funcţionează”. Şi funcţionează!

Demostene ŞOFRON