UMOR

Brahms a fost invitat într-o vară la conacul unui vestit podgorean. La masă i se servi un vin de calitate, adevărată „grădină la pahar” pe care compozitorul nu contenea să-l laude.

– Ştiţi, explică măgulit podgoreanu, acesta este „Brahms”-ul vinurilor mele.

– Admirabil, bătu încântat din palme autorul Recviemului german, în acest caz, diseară vreau să beau „Beethoven”-ul faimoaselor dumitale pivniţe!

***

Brahms, care trecuse demult de ceea ce se cheamă prima tinereţe, îşi prezentă într-un cerc de prieteni ciclu Cântecelor de dragoste.

Unul dintre intimii compozitorului, făcând aluzie la celibatul acestuia îi spuse:

– Sper să te vedem cât mai curând în tovărăşia muzei care ţi-a inspirat Cântecele de dragoste.

– Ştii, dragă prietene, mă aflu într-o grea încurcătură. Până azi nu mi-a fost dat să întâlnesc o femeie care să vrea să mă ia de soţ. Dacă astăzi cineva ar accepta s-o facă, n-aş mai vrea eu: prea aş dispreţui-o pentru alegerea ei lipsită de gust!

***

Hugo Wolf, deşi un îndârjit adversar al muzicii lui Brahms, entuziasmat totuşi de una din simfoniile acestuia, scrise un articol nespus de elogios.

Brahms, auzind de articolul lui Wolf, zâmbi şi exclamă:

– Fantastic, nici în duşmani nu mai poţi avea încredere! Până mai deunăzi mă înjura cât putea mai vehement, iar astăzi mă laudă!

***

Johannes Brahms se enerva rar, dar bine. Odată, pe când se afla în locuinţa unui prieten, se luă la harţă cu un alt individ. Cei prezenţi se amestecară în discuţie, ceea ce îl înfurie, aşa că îşi smulse pălăria şi mantaua din cuier şi se năpusti atât de repede pe scări în jos, încât gazda abia îl putu ajunge din urmă în poarta casei. Brahms se opri, se întoarse brusc şi spuse:

– Dacă am uitat să jignesc pe careva, îmi cer iertare!

Ioan INDOLEAN