Publicații clujene: revista TRIBUNA nr. 422/ din 1-15 aprilie 2020

Dușmanul invizibil, experiențe, metode

În numărul precedent al revistei, Adrian Lesenciuc a semnat un text bine structurat și argumentat, în care atrăgea atenția – în paralel cu „pandemia de coronavirus” (cu nume de cod Covid-19), molimă ce a transformat lumea într-un teatru de luptă, care seamănă moarte, fără ca știința, deocamdată, să poată interveni salvator –, sesiza, așadar, asupra altui fenomen la fel de periculos, „infodemia”, molimă informațională ce infectează lumea cu știri false sau adevărate dar prezentate alarmist-distorsionat, cu insistență și tenacitate, care otrăvesc la rândul lor mentalul uman și ne slăbesc sistemul imunitar, rezistența conștientă în fața răului. Ani Bradea, redactor la Tribuna, a făcut apel la prieteni, la oameni de cultură care trăiesc în diferite țări, adresându-le invitația de-a scrie despre realitățile pe care le parcurg acolo unde viețuiesc în aceste vremuri de restriște. Claudia Albu-Gelli, care trăiește în Tenerife, pe una dintre insulele din largul Spaniei, relatează despre criza pe care o traversează Spania, cumplita explozie de peste noapte în zona madrilenă a virusului ucigător și drama desfășurării amenințătoare chiar pe insulă, renumita zonă turistică. La mijlocul lunii martie se raportau cu rapiditate în Spania zeci de mii de infectați și sute de infectați în Tenerife. În prezent situația este și mai dramatică. Întreaga omenire traversează momente cumplite de luptă cu un dușman invizibil, experiențe nefaste și nenumărate posibile metode/încercări de contracarare a efectelor dezastrului.

Prof. Andrei Marga continuă analiza lucrării «Principiile folosofiei dreptului» de George Wilhelm Friedrich Hegel (începută în numărul trecut), privind constituirea și evoluția formelor în care se realizează voința liberă și a dreptului ca „progres”, dar nu numai. Concluzia la care ajunge prin analiză pare mai degrabă un avertisment adresat societății pe care profesorul Marga îl lansează. Astfel, s-a constatat că în societățile noastre nu mai găsim decât bazele din dreptul pozitiv al epocii căreia Hegel îi dă expresie în scrierea sa; de cele mai multe ori mulți din jur reducând dreptul la o sumă de legi sau la un mănunchi de proceduri. „Astăzi sunt și puțini cunoscători ai lui Hegel printre juriști. Dar sunt și printre filosofii dreptului, care găsesc că este mai ușor să ignori un gânditor, decât să cauți să-l înțelegi. (…) În cazul lui Hegel este vorba de unul dintre puținii care a pus în mișcare gândirea juridică a lumii. Și au pus-o pe direcția de care este nevoie vitală astăzi – a readucerii dreptului la valorile umane de care a fost legat în societatea modernă și, în fond, la dreptate ca valoare conducătoare.”

Alte eseuri filosofice, de concepție, sociale, analitic-documentare, experimentale, semnează: Viorel Igna („Provocarea sofisticii”), Alexandru Surdu („Sisteme și concepții dialectico-speculative”), Iulian Cătălui („Influențele Imperiului Otoman asupra românilor [II]”), Cseke Péter („Gábor Lükő – românul”), Oana Pughineanu („Prin Babelul comunicării [III]”), Cristina Struțeanu („Cartolina feminină”).

Semnalez cronici literare și recenzii: Monica Grosu despre monografia «Ștefan J. Fay sau cercul care se închide» de Doina Rad (Ed. Școala Ardeleană, 2019); Alexandru Sfârlea, o cronică polemică la volumul de versuri «#» de Marion Bold (Ed. Charmides, Bistrița, 2019); Victor Constantin Măruțoiu analizează placheta lirică «Lupul singuratic» de Ioan Florian (Ed. Napoca Nova, 2018); Irina Lazăr scrie despre un nou volum de poezie de George G. Asztalos, «Liber poezionist» (Ed. Grinta, Cluj-Napoca, 2018); Adrian Lesenciuc abordează poezia din «Refugii pentru lupi» de Magda Mirea (Ed. Brumar, Timișoara, 2018); Eugen Cojocaru se ocupă de meta-romanul «Cuibul bufniței» de Tudor Runcanu (Ed. Eikon, București, 2018); Constantin Cubleșan analizează antologia de poeme «Cântec pentru glas și toacă» de Dorel Vișan (Ed. Școala Ardeleană, 2017) iar, la cartea străină, Ștefan Manasia prezintă volumul doi/șase din saga norvegiană «Lupta mea. Cartea a doua: Un bărbat îndrăgostit» de Karl Ove Knausgård (Ed. Litera, București).

Semnează proză: Ștefan Aurel Drăgan, poezie: Ani Bradea, editorial: Mircea Arman. Numărul este ilustrat cu lucrări ale pictorului Ion Grigorescu, atelier prezentat de Constantin Țînteanu.

Virgil RAȚIU