Publicații clujene: revista TRIBUNA nr. 397/16-31 martie 2019

Comunicarea interpersonală

Adrian Lesenciuc abordează problematica și relația comunicării interpersonale în societatea modernă, comportamentul relațional al omului, în microeseul „Hainele cele noi ale comunicării interpersonale”. Civilizația umană s-a construit în urma raporturilor interpersonale din societate, a transformării continue a partenerilor comunicării și îmbogățirea acestora prin cunoașteri comune complexe, a fundamentării culturii și a viitoarelor relații comunitare, a trasmiterii culturii de la o generație la alta. „Conversația presupunea până dăunăzi schimbul comunicațional relațional față în față, cu tot ceea ce necesită această coprezență în planul adaptării comportamntale, acceptării sau dizolvării conținutului comunicațional și relației/interacțiunii continue. Dacă lumea actuală s-a schimbat, această schimbare s-a datorat în cea mai mare măsură reproiectării cadrului de înțelegere a comunicării interpersonale, în care aspectele dialogale directe au glisat, ca urmare a medierii tehnologice a conversației, către funcțiunile corespondenței. Dar, în acest nou cadru care nu presupune neapărat mutarea interesului de pe oralitate pe scris, ci care se caracterizează printr-un amestec de mesaje audio-video cu scrierea simplificată, superficială, strict funcțională, se produce și o redefinire a raportării la context. Dacă în cazul comunicării interpresonale clasice putem vorbi despre ancorarea în contextul comunicațional, despre concentrarea, focalizarea pe temă/subiect, noul context al dialogului interpresonal presupune disiparea, dezangajarea, navigarea continuă în flux comunicațional fără ancore, fără rădăcini”. Adrian Lesenciuc îl citează pe Nicholas Carr (în «The Shallows: What the Internet is Doing to Our Brains» – New York: Norton, 2011) care „surpindea noul contex al comunicării interpersonale în rețea în acord cu două coordonate: superficialitate și viteză de rulare, pe care se sprijină gândirea superficial și lipsa de concentrare”… „Tipul uman care domină acum scena socială și politică e arivistul semi-urbanizat, necioplit și agresiv din pricina complexului său de inferioritate. E Omul Nou, în toată desfășurarea lui mitocănească, stimulat de libertăți pentru care nu s-a luptat, hoț de diplome, de poziții nemuncite, de faimă nemeritată, de putere cu care nu știe ce să facă.”

Câteva studii, inclusiv editorialul și pagina de traduceri, sunt dedicate în copul revistei filosofiei. Mircea Arman despre „Existență și neexistență – de la gândirea elină la filosofia europeană”. Prof. Andrei Marga, în rubrica sa Diagnoze, analizează volumul lui Robert B. Brandom «Making It Explicit. Reasoning, Representing and Discursive Commitment» (Harvard University Press, 1994), considerat un punct de cotitură în filosifia teoretică, despre „pragmatica inferențială și rațiunea expresivă”. Viorel Iuga deschide un nou studiu cu titlul „Doctrina nescrisă a lui Platon (I). Teoria principiilor prime și supreme”. Alexandru Boboc traduce din Mazzino Montinari, «Ce a spus Nietzsche, IV: Cel Din Urmă Nietzsche (1885-1889)», anunțând că încheie traducerea scrierii menționate.

Comentarii critice semnează Vistian Goia, „Camil Petrescu și moravurile interbelice”, Eugen Cojocaru despre mini-stagiunea de dramaturgie care a avut loc în iarnă la Teatrul Dramatic „Ion D. Sârbu” din Turda, unde au fost jucate piesele „Pământ de cretă” de spaniola Vanesa Monfort – regia Alexandru Mihăiescu, „Cină cu proști” de Francis Veber în regia lui Daniel Vulcu, „Audiția.ro” de Călin Ciubotari în regia lui Antonella Cornici și piesa-atelier „Absent”, un subiect existențialist, prezentată de actorul Sergiu Fîrte. Mircea Moț se reîntoare la scrierile lui Ion Agârbiceanu și vine cu un comentariu nou la povestirea „Fefeleaga”. La rubrica de artă plastică, Sara Pleșa Popescu scrie despre expoziția personală a artistului Ștefan Orth, deschisă la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca. Cronici literare semnează: Ani Bradea la volumul de poezie, ediție biligvă, „La bambina appesa al cuore/ Fetița agățată de inimă” de Cristina Zavloschi (Ed. Controluna, 2018), Monica Grosu despre cartea ”Reflexe francofone. Receptarea operei lui Horia Bădescu în spațiul francofon” (Ed. Școala Ardeleană, 2018 – ediție îngrijită de Ilie Rad), Ștefan Manasia despre „Odeletă societății de consum” de Romulus Bucur, poezii (Ed. Tracus Arte, 2018) etc.

Virgil RAȚIU