Poetul Ady Endre – comemorat la Zilele Sîncraiului

Indicatoarele de Sat European şi Zonă a turismului rural, plantate la intrarea în Sîncraiu, îşi au perfectă acoperire dacă apelăm la doar cîteva date, ce definesc elementele de suprastructură acumulate în ultimii ani, în cel mai frumos sat din ţara Călatei; un sat al cărui confort edilitar se află pe acelaşi palier cu al Huedinului, spre care, implacabil, apele Domoşului sîncrăian, liniştite şi curate, se predau Crişului Repede, revigorîndu-i curgerea spre ţinutul solidarei prietenii culturale şi politice a marilor personalităţi Ady Endre şi Octavian Goga. Sînt personalităţi care au zămislit una dintre cele mai importante borne ale culturii, ce dăinuie ca un adevărat templu pe malul Crişului, la Ciucea.

Aici, pe malul Călatei, s-a născut cu 166 de ani în urmă poezia cu acelaşi nume a poetului Ady Endre, care a devenit un simbol al Sîncraiului, însă geografia locurilor este cu totul alta, de la arhitectură la suprastructură. Ing.ec. Poka Andrei Gheorghe a devenit…’’recidivist’’, el sărăcind de mai multe ori bugetul european cu proiectele sale, reuşind să asfalteze toate străzile şi uliţele din cele cinci sate ale comunei!; apa şi reţeaua de canalizare este funcţională pentru toate gospodăriile din Aluniş, Domoşu, Brăişoru, Horlacea şi Sîncraiu, trotuarele sînt de-acum o realitate, cu şanţuri betonate şi acces în gospodării, toate uniformizate; malurile Călatei sînt zidite cu piatră, noua bază sportivă are tot ce-i trebuie, inclusiv nocturnă, s-a construit şi o sală de sport în centrul civic, iar instituţiile şi serviciile publice au fost în totalitate reabilitate şi dotate cu logistica necesară.

Cînd am început să-i număr, duminică (24 august 2014), autocarele parcate pe principala arteră rutieră a comunei, primarul Poka Andrei Gheorghe mi-a declarat că Sîncraiul este ,,Capitala turismului rural din judeţul Cluj’’. Aici există aproape 50 de pensiuni autorizate, unde vin peste 15.000 de turişti, preponderent străini, care se bucură de generoasa ospitalitate a locului, dar şi de cunoaşterea frumuseţilor Apusenilor, din programele turistice nefiind omise vizitele la cele şapte lacuri artificiale, unde oaspeţii pot pescui, face scufundări şi sporturi nautice. Belişul şi Fîntînelele sînt parte a circuitului, Dealul Domnului, Pietrele albe, Cascada Răchiţele şi vîrful Vlădeasa avînd propriul magnet turistic pentru drumeţiile opţionale ale românilor şi străinilor. Localitatea dispune de un laborator de informatică, un Centru de Informare Comunitară şi de o Tabără Internaţională de Dansuri, care a reuşit, la a 24-a ediţie desfăşurată în prima săptămînă a lui august, să reunească 600 de tineri din America, Japonia, Canada, Argentina şi din multe alte ţări europene, animaţi de dorinţa de a învăţa dansul popular şi instrumente muzicale specifice zonei noastre folclorice.

A X-a ediţie a Zilelor comunei Sîncraiu a însumat şi zilele dedicate poetului Ady Endre, al cărui monument ridicat în zona mediană a localităţii, pe malul Călatei, a împlinit două decenii în această ultimă lună de vară. Cu acest prilej, autorităţile publice locale au alocat un spaţiu în care sînt expuse documente şi opere ale poetului, o bună parte din acestea fiind donate de Muzeul ,,Petöfi Şandor’’ din Budapesta. La evenimentul inaugural, consumat sîmbătă (23 august a.c.) – unde tineri îmbrăcaţi în haine tradiţionale au prezentat mai multe episoade din viaţa şi activitatea poetului, a cărui iubită avea rădăcini în acest sat – au participat reprezentanţi ai instituţiei donatoare, ai Academiei ţării vecine, consulul Ungariei la Cluj-Napoca, oficialităţi locale şi judeţene, parte din ei depunînd coroane de flori la monumentul lui Ady Endre şi la bustul regelui Ştefan, amplasat în 2003 în parcul din localitate.

Tot sîmbătă au fost organizate concursuri de pescuit sportiv pentru copii şi adulţi, iniţiate de dr. Aurelian Ghişa, care a oferit cîştigătorilor ‘’Cupa SC Servicii Publice’’, iar Primăria a contribuit cu diplome şi premii în obiecte, utile pentru acest sport. Alte zeci de copii şi tineri şi-au demonstrat aptitudinile la desenul pe asfalt, alţii au forţat pedalele bicicletelor şi nu puţini au fost cei care au preferat tenisul de masă sau patinajul pe role. Cert este că primarul şi vicele Peter György Arpad au avut de înmînat la diplome şi premii cîştigătorilor.

Şi cum cîntecul şi dansul sînt componente importante ale preferinţelor artistice, bine primite şi de comunitatea din Sîncraiu, preponderent de etnie maghiară, pe scena montată special în curtea Scolii gimnaziale au urcat mai multe ansambluri artistice din Europa decît din judeţ!. Deschiderea a aparţinut celor mai mici dansatori ai Sîncraiului, după care mandoline şi alte instrumente muzicale greceşti au acompaniat programul susţinut de artiştii de la ,,Association of Evrites of Xanthi – Grecia; din Ungaria au adus jocuri tradiţionale şvabii, cu Ansamblul ,,Leowey’’; Ansamblul ,,Măgura’’ Călăţele, pregătit de un preot al comunei Sîncraiu, a prezentat o suită de jocuri transilvănene, după care formaţia ,,Tanca Lastiwoczka’’- Polonia ne- a arătat cum se joacă între Tatra şi Marea Baltică. Dansatorii din Serbia şi Croaţia au primit şi ei cuvenitele aplauze, la fel şi soliştii de muzică populară românească şi Ansamblul ,,Felszeg Gyöngye’’ din Sîncraiu.

Dacă evaluăm calitatea şi frumuseţea costumelor populare tradiţionale prezentate pe scenă şi la parada portului popular, putem spune, în concluzie, că ,,Zilele Sîncraiului’’ au fost aureolate de girul european al… turismului cultural. Dar, pentru că există şi un dar, marele of al primarului Poka rămîne lipsa de implicare a Consiliului Judeţean în asfaltarea celor 5 km de drum ce leagă Alunişul de Sîncraiu, segment de drum judeţean desfundat, care, practic, izolează un peisaj de vis, ce poate deveni un veritabil brand al arealului turistic de la poalele Vlădesei şi Apusenilor.

Pagină realizată de Dumitru VATAU