Ovidiu Colceriu, primarul comunei Sînpaul, preşedintele filialei Cluj a Asociaţiei Comunelor din România: Pentru primarii din Opoziţie este de zece ori mai greu decît pentru ceilalţi

Ovidiu Colceriu, primarul reales al comunei Sînpaul,  inginer electronist la bază şi om de afaceri, înainte de a ajunge edil în comuna natală, a vrut să renunţe, în urmă cu cîteva luni, la cariera administrativă şi să-şi vadă de interesul său şi al familiei sale. A cedat la insistenţele subalternilor şi ale colaboratorilor, revenind asupra deciziei, iar anul viitor probabil că va intra în lupta pentru un nou mandat de primar.

Este exasperat de două mari pobleme ale comunei, restituirea pămîntului şi romii, fiind foarte supărat nu pe autorităţile judeţene, ci pe cele centrale, care, în loc să se implice în soluţionarea dificultăţilor din mediul rural, le potenţează prin introducerea criteriului politic în alocarea fondurilor.

Liberalul Colceriu susţine că este greu pentru toţi primarii, dar pentru cei din opoziţie este de zece ori mai greu, în principal din cauza aşa-zisei reforme a statului, care i-a lăsat comuna cu  un singur medic de familie şi fără farmacist. Cît priveşte educaţia în comuna sa,  pentru a se face economie la două posturi de învăţător, au fost desfiinţate două şcoli care ar fi avut, totuşi, elevi.

Primarul Colceriu se consolează cu ideea că a plecat de la cifra zero în ceea ce priveşte apa, canalul şi drumurile locale şi a izbutit să acceseze fonduri europene şi să  aducă bani de la bugetele interne. Datorită proiectelor începute şi finalizate şi a celor în plină derulare, Ovidiu Colceriu va rămîne un orăşean care îşi împarte viaţa între oraş şi sat şi va face naveta Cluj-Sînpaul cu dorinţa declarată de a aduce ruralul cît mai aproape de urban.

Reforma statului a dus la disoluţia autorităţii locale

– Trecem prin vremuri grele şi se anunţă altele şi mai grele. Cu aproximativ 15 la sută populaţie romă,  vă întreb dacă această este cea mai dramatică problemă a comunei Sînpaul?

– La modul general, problemele sînt mult prea multe şi prea grele pentru majoritatea administraţilor publice locale comunale, subdimensionate şi imobilizate de legislaţia actuală. Noi avem nu una, ci două  probleme specifice şi foarte grave: romii şi restituirea fondului funciar.

 – Criza a amplificat fenomenul infracţionalităţii? Sînt oameni care spun ca nu are rost să muncească pămîntul pentru că vin ţiganii şi fură recolta.

 – Şi criza a avut o contribuţie în creşterea fenomenului infracţional, dar subliniez că evoluţia legislaţiei din ultimii ani, prin care se „reformează statul”, este cea care a dus la disoluţia autorităţii, în primarie, poliţie şi şcoală, în general. Dacă peste acest climat suprapunem specificul populaţiei rome, obţinem o realitate sumbră pentru care primul răspunzător şi „paratrăznet” este primarul. Furturile ţiganilor sînt numeroase şi creează multă frustrare, nemulţumiri profunde, însă ne-am confruntat şi cu muguri de revoltă. Cu toate acestea, problematicile infracţionalităţii şi ale pămîntului nelucrat sînt mai complexe şi au şi alte cauze.

–  Ar exista o soluţie pentru “integrarea” romilor sau vor constitui, această etnie, cea mai expusă victimă a noului val al crizei?

– Soluţiile pentru “integrarea” romilor ar trebui să ni le arate, la modul practic, francezii, italienii şi ceilalţi europeni. Mai înainte de a se confrunta şi ei cu fenomenul, ne dădeau lecţii să-i integrăm, dar cu conservarea tradiţiilor. Aş vrea să ne arate acum modele de bune practici în privinţa  integrării romilor, cu tot cu anumite apucături, devenite “tradiţii”, cum ar fi furatul, cerşitul, nemunca, nespălatul, căsătoritul juvenil etc. Revenind acasă, cred că problema nu se poate rezolva sută la sută, dar sînt unele soluţii pentru ameliorarea ei. Acestea ar trebui să vină atît de la administraţiile publice centrale şi locale, cît şi de la liderii comunităţilor ţigăneşti.

 În primăvară am vrut să mă retrag din infernul administraţiei. M-au oprit colegii

–  A propos de lideri:dumneavoastră cîte promisiuni de campanie aţi onorat şi care sînt acestea?

 – Nu am făcut promisiuni clasice: fac un drum sau altul, fac pod în cutare sat, dacă au deja  apă, sau le promit că le aduc apă dacă nu au. Le-am spus oamenilor doar că doresc să mă întorc de la oraş şi să lucrez pentru comuna mea, avînd ca principală provocare scrierea de  proiecte pentru obţinerea de finanţări destinate  infrastructurii, deoarece plecam de la zero metri apă, zero metri canal şi zero metri drumuri locale.

 Nu am fost ales pentru promisiuni, ci pentru că, pe un fond de nemulţumire generală, am candidat din postura unui om cu şcoală şi dintr-o familie bună. Am reuşit să finalizez cîteva obiective, între care reţeaua de apă pentru satele Şardu şi Sînpaul, finanţată pe HG 577; reţeaua de canalizare şi staţia de epurare, tot pentru cele două sate,  proiect finanţat pe OG7; drumulul judeţean DJ105T Berindu, într-un program al Consiliului Judeţean; drumul comunal DC143 Şardu, pe HG577. Avem în fază de implementare sau în pregătire baza sportivă din Sînpaul, pe OG7, reţeaua de apă şi canalizare pentru Berindu şi Mihăieşti, finanţată din FEADR măsura 322, unde avem mari probleme în implementare, drumul forestier pe Valea Şardului, depus pentru FEADR măsura 125, drumuri de exploataţie pentru circulaţie alternativă la E81, între Sînpaul şi Berindu, proiect depus pe aceeaşi finanţare.

 – Cîte angajamente aţi ratat şi de ce?

 – Nu am ratat angajamente, în schimb am ratat proiecte şi obiective pentru care am muncit mult, am avut speranţe şi promisiuni, inclusiv politice: sală de sport, apă şi canal pentru Topa Mică; drumul comunal DC144 Sînpaul-Sumurducu, drumul comunal DC145 Berindu-Cristorel, asfaltările  de uliţe, cămine cultural şi altele.

 – Mai candidaţi pentru un mandat? Ce ofertă electorală veţi avea?

 – Da, mai candidez şi pentru mandatul 2012-2016, în speranţa că lucrurile se vor schimba spre bine după alegerile următoare. În primăvară am luat în calcul depunerea unui proiect de finanţare europeană pentru familia mea şi retragerea din infernul administraţiei locale. Am fost întors din demersul meu de angajaţi şi colaboratori.

 Nu au fost făcute presiuni să trec la PDL sau UNPR şi nu cunosc ca în Cluj să se fi întîmplat acest lucru

– Cît de greu este pentru un primar al cărui partid este în opoziţie?

– Este greu în aceste vremuri pentru orice primar, dar pentru cei din opoziţie este de zeci de ori mai greu. Alocările de fonduri, în special cele guvernamentale, se fac preponderent pe criterii politice.

– Cum s-au derulat proiectele europene începute în perioada guvernării liberale?

– În general s-au derulat foarte greu, pentru că au fost primele proiecte din fonduri structurale şi din foarte multe motive, dintre care aş aminti legislaţia şi procedurile din achiziţii, termenele din justiţie, procedurile, termenele de avizare şi lipsa de personal din CRPDRP-uri, avansul de doar 20 la sută din valoarea fără TVA a proiectului, astfel încît majoritatea lor se implementează cu întîrziere. Proiectul nostru pe măsura 322 este în foarte mare dificultate şi avem un risc real de a fi ratat în final.

 – Au fost făcute presiuni asupra dvs să treceţi  la PDL sau UNPR?

– Nu, şi nici nu cunosc cazuri de acest fel în judeţul Cluj. Cred că situaţia din judeţul nostru este mai diferită faţă de cea de la nivel naţional.

– Proiectul zonei metropolitane este interesant pentru Sînpaul? Ce avantaje ar avea localnicii?

 – Pe termen scurt nu ar avea vreunul, dar ar putea fi o oportunitate pe termen mediu şi lung, dacă finanţările viitoare, atît europene cît şi naţionale, se vor face pe criterii obiective şi în baza unor strategii de dezvoltare elaborate cu specialişti şi cu consultarea reală a comunităţilor vizate.

S-au închis şcoli pentru a economisi două locuri de muncă

– Ce s-a întîmplat cu educaţia în localităţile din Sînpaul, dupa reforma Funeriu?  Ajung toţi copiii  în bune condiţii la şcoală?

– Ajung, însă microbuzul este foarte solicitat şi copiii din unele sate aşteaptă să fie aduşi copiii din altele. Din păcate s-au închis şcoli în sate nu foarte mici, cu clădiri funcţionale, pentru a economisi două locuri de muncă, chiar dacă  bugetul central este generos şi plăteşte venitul minim garantat pentru  aproximativ două sute de persoane. Aceste sate sînt condamnate la depopulare şi îmbătrînire.

– Cum staţi cu sănătatea, ajung vîrstnicii  la medic şi în farmacii?

– Avem doar un medic de familie deoarece al doilea a plecat să muncească în Germania. Farmacia funcţionează destul de greu din cauza crizei şi a sistemului sanitar, dupa ce farmacista care a deschis-o a plecat în Anglia şi a lăsat în locul său  un angajat.

– Cum merge proiectul terenului de golf?

– Proiectul merge, dar cred că investitorul ar putea să vă dea mai multe amănunte.

– Care ar fi  investitorii semnificativi?

– Dacă vă referiţi la golf, investitorul este Damian Octavian, care a adus cu el doi prieteni, golferi stăini. La nivel de comună încă aşteptăm investitori semnificativi, poate după criză, poate într-un viitor mediu investiţional, mai prietenos.

– Ce credeţi că ar trebui să se întîmple ca să se îndrepte situaţia şi oamenii să fie mai încrezători?

– Orice economie funcţionează bine doar pe bază de încredere. Astfel. un impuls de încredere la nivel naţional poate fi generat eventual printr-o schimbare de guvern, dar ar fi mai sigură şi cu impact mai mare o  schimbare de regim politic.

ACoR  Cluj a apărat principiile şi drepturile din administraţia publică rurală

– Ce activitate a avut Asociaţia Comunelor din judetul Cluj?

– În ultimul an am pus pe picioare activitatea de audit public intern prin asocierea mai multor comune şi avem angajaţi patru auditori. De asemenea, am implementat un proiect european de mediu în 16 comune. Am avut mai multe contribuţii la nivel naţional şi din postura de filială situată între primele trei judeţe din AcoR. Totodată  am participat la mai multe întîlniri cu reprezentanţi ai guvernului şi am impus conducerii naţionale o poziţie mai fermă pentru apărarea principiilor şi drepturilor din administraţia publică rurală.

– Cum va înţelegeţi unii cu alţii, primarii din PDL, PSD, PNL, UDMR?

– Personal am o relaţie foarte bună cu marea majoritate a primarilor, nu-mi amintesc să am vreo relaţie defectuoasă cu vreun primar, şi, urmînd şi exemplul de la nivel naţional, nu fac nici o diferenţă de culoare politică în funcţia de preşedinte al filialei judeţene a AcoR.

– Care a fost cea mai mare realizare a ACoR Cluj?

– Faptul că în aceste vremuri am rămas relativ uniţi şi cu ceva speranţe.

 Alegerile dintr-un tur îi avantajează pe primari, dar nu avantajează democraţia şi interesul general

– Ce neumţumiri aveţi în raport cu autorităţile judeţene? Dar faţă de cele centrale?

 – Nemulţumirile sînt multe, dar în special vizează autorităţile centrale. Este vorba, în primul rînd, de finanţarea din banul public, pe criterii exclusiv politice. Apoi, mă refer la toată această “restructurare a statului”, care în domeniul nostru operează doar tăieri uniforme peste tot, precum şi blocaje şi lipsă de autonomie locală.

– Comasarea alegerilor şi un singur tur vă avantajează sau nu? Dar reorganizarea în unităţi administrative teritoriale mai mari?

– Personal, aşa ca pe toţi primarii în funcţie, alegerile din primul tur mă avantajează. Problema e că nu avantajează democraţia şi interesul general al populaţiei. Aş spune, însă, că fiecare populaţie îşi are conducătorii pe care îi merită. Atît putem, atît avem. Cu aceasta, am răspuns la prima întrebare. La cea de-a doua vă răspund că este o problemă atît de complexă, încît nu poate fi tratată pe genunchi şi nici nu poate fi rezolvată prin improvizaţii. Dacă ar fi făcută cu cap şi inspirată de modele europene funcţionale, subliniez că Franţa are un model cu multe similitudini, ar trebui să fie benefică pentru societate, fără sa conteze interesul personal.

Maria Sângeorzan