Imagini de ieri și de azi surprinse la Dej

În frumosul nostru Dej încă au rezonanță suferințele provocate de rănile trecutului. Un colos industrial, Combinatul de celuloză și hârtie, construit prin sudoarea românilor, a fost sortit ruinei și sursei de valorificare a fierului vechi.
Asemenea lui, au trecut la cele…veșnice, mica industrie a municipiului, fabrica de conserve, fabrica de produse lactate, fabrica de produse refractare, fabrica de mobilă și cea de sucuri. Ultima, care apare in imaginea de față, este într-o stare deplorabilă, cu geamuri sparte, plină de gunoaie și buruienișuri în această toamnă, iar cu 30 de ani în urmă aici erau depozitate mii de tone de mere aduse din fermele pomicole din zona Dejului, care erau transformate în sucuri naturale trimise exportului. Și cum celor care au condus și conduc țara le plac fructele din Polonia și alte ferme europene, cele din proximitatea Dejului s-au transformat în lemne de foc, sau au fost lăsate de izbeliște, ca și alte sectoare ale agriculturii noastre care suferă de secetă, de costurile enorme ale înființării culturilor și chiar al forței de muncă.
Dacă asta-i esența trecutului în industria municipiului de pe Someș, prezentul, pe lângă pătrunderea dominatoare a comercianților străini, se construiește frumos, se igienizează din ce în ce mai bine orașul, însă sunt și lucruri de neînțeles cum este această frumoasă stație de autobuze, construită artizanal din lemn lăcuit, pe strada ce intră în Dej Triaj, unde gunoaiele se aruncă pe jos în timp ce coșul de gunoi este gol!?. Poate este prea puțin dacă concluzionăm că indivizii ce-și aruncă gunoaiele pe jos au corigențe din cei șapte ani de acasă și mari lipsuri educaționale, ca să nu mai vorbim de spirit civic.
Dumitru VATAU