Frumuseţi nealterate şi încărcate de istorie la Fântânelele Mărişelului

Un cadru natural de o rară frumuseţe, plin de cetină şi miros de flori şi fîn proaspăt cosit, a dat valenţe în plus ediţiei din acest an a Sărbătorii Crăişorului Avram Iancu, desfăşurată, duminică, la Fântânele. 10 iulie 2016 a fost una din cele mai frumoase zile ale ultimului deceniu, când şi norii s-au risipit de pe bolta ce străjuieşte „Crucea Iancului” de la Fântânele, unde spiritul istoriei este scris cu cerneala… sufletului pe fiecare copac secular şi pe cremenea de neclintit a Apusenilor. O zi de aleasă şi mare sărbătoare istorică, în care au fost evocate luptele de rezistenţă împotriva agresorilor străini, dornici să-şi treacă în stăpânire bogăţiile solului şi subsolului din acest spaţiu binecuvântat de Dumnezeu şi dat în grija moţilor. Pe bună dreptate se spune că vârful Fântânele a devenit simbolul libertăţii, iar versurile populare „Să trăiască moţii/C-au luptat cu toţii/Sus la vârfurele/Sus la Fântânele” confirmă vitejia şi patriotismul înaintaşilor noştri din acest sfânt areal geografic.

Un cadru natural de o rară frumuseţe, plin de cetină şi miros de flori şi fîn proaspăt cosit, a dat valenţe în plus ediţiei din acest an a Sărbătorii Crăişorului Avram Iancu, desfăşurată, duminică, la Fântânele. 10 iulie 2016 a fost una din cele mai frumoase zile ale ultimului deceniu, când şi norii s-au risipit de pe bolta ce străjuieşte „Crucea Iancului” de la Fântânele, unde spiritul istoriei este scris cu cerneala… sufletului pe fiecare copac secular şi pe cremenea de neclintit a Apusenilor. O zi de aleasă şi mare sărbătoare istorică, în care au fost evocate luptele de rezistenţă împotriva agresorilor străini, dornici să-şi treacă în stăpânire bogăţiile solului şi subsolului din acest spaţiu binecuvântat de Dumnezeu şi dat în grija moţilor. Pe bună dreptate se spune că vârful Fântânele a devenit simbolul libertăţii, iar versurile populare „Să trăiască moţii/C-au luptat cu toţii/Sus la vârfurele/Sus la Fântânele” confirmă vitejia şi patriotismul înaintaşilor noştri din acest sfânt areal geografic.

Această a patruzeci şi treia ediţie a marii sărbători de readucere în memorie a evenimentelor conduse de Avram Iancu şi Pelaghia Roşu, în urmă cu 167 de ani, a fost organizată cum nu se putea mai bine de Primăria şi Consiliul local Măriş el, oferind cu generozitate nu numai o pilduitoare pagină de istorie, ci şi un bogat program cultural-artistic şi distractiv, la care şi-au adus contribuţia instituţii abilitate ale judeţului Cluj, numeroase ansambluri artistice de amatori şi profesioniste, artişti şi sponsori generoşi, care au susţinut financiar acest eveniment cu o meritată rezonanţă naţională.

Şi cum drumul care duce la Crucea Iancului are îmbrăcăminte asfaltică din 2015, datorită preocupărilor neobosite ale vechiului şi noului primar al Mărişelului, Traian Mariş şi Viorel Ghic, fost vice, traficul a fost mult mai uşor, iar numărul participanţilor veniţi din judeţul nostru şi cele învecinate a fost de ordinul miilor, ei petrecînd o duminică de…cuptor, făcînd cumpărături la numeroasele puncte de desfacere – artizanat, îmbrăcăminte, încălţăminte, textile, obiecte de uz gospodăresc şi agricol, fructe, legume, dulciuri, jucării, având la dispoziţie şi o consistentă ofertă gastronomică.

Programul a respectat şi în acest an ritualurile ceremoniale uzuale, în care primarul Viorel Ghic şi oficialităţile locale au primit oaspeţii, un sobor de preoţi a săvârşit parastasul de pomenire a eroilor locului şi neamului, după care prof. Victor Bercea, preşedintele Societăţii Cultural-Patriotice „Avram Iancu” din România a invitat reprezentanţii instituţiilor şi societăţilor să depună coroane de flori la acest adevărat mausoleu marcat de impunătoarea Cruce a Iancului, ridicată la altitudinea de aproape 1250 m.

În acordurile tulnicăreselor Eufemia Cheţan şi Lucreţia Pop au depus coroane senatorul Alexandru Cordoş, deputatul Cornel Itu, prefectul Gheorghe Ioan Vuşcan, reprezentanţii Consiliului Judeţean, Societatea „Avram Iancu”, Primăria şi Consiliul local Mărişel, primăriile şi consiliile locale din comunele Floreşti, Mănăstireni, Mărgău, Săcuieu, Râşca, Călăţele, Măguri Răcătău, Beliş, Băişoara, Căpuşu Mare, Sănduleşti, Gilău şi Horea – Alba, filialele Societăţii „Avram Iancu” din Turda, Târgu Mureş şi Câmpia Turzii, reprezentanţii moţilor din Beliş şi Râşca, apoi formaţiunile politice judeţene ale PSD, PNL, PSR şi PSD – Huedin.

Trecând apoi pe scena din amfiteatrul natural, primarul nou ales, Viorel Ghic, a salutat personalităţile prezente şi numerosul public, subliniind, în discursul său, importanţa evenimentului de la 1848 – 1849 al cărui corolar se împlineşte în acest timp, prin mijlocirea bunului Dumnezeu, cu ridicarea Mănăstirii „Sfinţii Brâncoveni”, amplasată la 500 m de Crucea Iancului. De asemenea, şeful administraţiei de la Mărişel a mulţumit Prefecturii, CJC, Centrului Judeţean pentru Promovarea Culturii Tradiţionale, Jandarmeriei, Poliţiei, ISU şi SMURD pentru implicarea în această reuşită, invitând la cuvânt pe profesorul de istorie Teodor Şandor, care a adus în atenţia iubitorilor de istorie şi frumos faptele de eroism ale Pelaghiei Roşu şi Avram Iancu, ale moţilor iubitori de glie stăbună, care în 6 iulie 1849 au inspirat sănătosul aer al libertăţii.

Cuvinte de aleasă cinstire a memoriei înaintaşilor şi de apreciere la adresa organizatorilor acestei mari şi reuşite sărbători au rostit şi Prof. univ. dr. ing. Gheorghe Vuşcan, prefectul judeţului, parlamentarii Alexandru Cordoş şi Cornel Itu, prof. Victor Bercea, primarul comunei vecine, Horea, Corneliu Olar, care a atenţionat guvernanţii asupra jafului pădurilor; un salut adresat moţilor a adus şi preşedinta organizaţiei judeţene a femeilor PSD, jurista Laura Pop Chiorean, şi directorul DSV, medicul veterinar Ioan Oleleu, fiu al acestor locuri pline de istorie nepieritoare.

În acordurile Cântecului Iancului, susţinut de cele două tulnicărese, secondat de recitări, s-a trecut la cântec şi joc, pe scenă urcând micuţa şi talentata solistă de muzică populară Andra Mariş, apoi Ansamblul „Nepoţii Iancului”, ansamblurile „Măgura”– Călăţele, „Cununa Apusenilor” şi „Cununiţa Apusenilor”– Gilău, „Craii Apusenilor”- Beliş, „Junii Vlădesei” – Huedin, Orchestra profesionistă „Cununa Transilvană”, grupul de instrumentişti condus de Nicolae Badiu, solistele şi soliştii de muzică populară: Daniela Purcel, Livia Danciu Hetea, Mihai Badiu, Ancuţa Matiş, Ioana Petran, Adelina Boita, Alina Roba, Lavinia Drânda, Gheorghe Cioază, Bianca Moca, Adela Purcel, Daria Gâdea, Mirela Grindean, Florian Roşan, Amalia Codorean Chindriş, Maria Golban Şomlea, Mariana Morcan şi Aurel Tămaş.

Prezentarea acestui maraton folcloric a fost asigurată de tinerii interpreţi Mihai Badiu şi Ioana Breda Morar, care s-au despărţit de iubitorii dansului şi jocului popular la orele serii, când muntele îşi amesteca culorile anotimpului cu rezonanţa frumosului folclor românesc. Cât priveşte curiozităţile ediţiei, trebuie subliniat faptul că organizatorii au oferit participanţilor peste 7000 de sarmale şi o jumătate de tonă de balmoş!

Dumitru VATAU