Eveniment editorial: „Dictatul de la Viena, Transilvania şi relaţiile româno-ungare (1940-1944)”

În contextul împlinirii a 80 de ani de la episodul dramatic pentru istoria românilor de la sfârșitul lui august 1940, reputatul istoric clujean Vasile Pușcaș vine în fața cititorilor cu un volum menit să ajute la întelegerea consecințelor Dictatului de la Viena prin care României i s-a răpit partea de nord-vest din teritoriul național.

Universitarul clujean spune că dorește ca lucrarea să fie una de învățătură pentru generația tânără, care, arată istoricul, percepe istoria doar ca secvențe și mai puțin ca procese care-și trimit efectele peste decenii și chiar secole. Pe de altă parte, autorul speră ca politicienii din orice loc să rețină că trebuie să-și asume răspunderea nu doar față de interesele unui grup, unei zone sau a momentului, ci și pentru soarta națiunii, a popoarelor învecinate, a Europei și a lumii. „Nu doar pentru azi, ci și pentru mâine și poimâine. Iar astăzi este vizibil că un fapt local poate declanșa reacții globale”, subliniaza profesorul Vasile Pușcaș în prefața lucrării.

Apărută la Editura Școala Ardeleană, în Colecția Istorie contemporană, sub egida Institutului de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române și a Fundației Transilvania Leaders, lucrarea „Dictatul de la Viena, Transilvania şi relaţiile româno-ungare (1940-1944)” cuprinde o serie de documente diplomatice inedite din Arhiva Ministerului de Externe de la București București, care privesc relațiile germano-italiene și istoria relațiilor româno-ungare din 1940-1944 și care sunt centrate în jurul Transilvaniei. „Dacă nu ar fi văzute, nu ar fi cunoscute și erorile nu ar putea fi corectate și evitate”, semnalează autorul.

Profesorul Vasile Pușcaș menționează că demersul său istoriografic vine după ce a observat preferința pentru viziuni unilateraliste în rândul istoricilor români și unguri. Mai mult, universitarul clujean susține că în istoriografia românească se manifestă un curent care eludează sursele românești, evidențiindu-le doar pe

cele ungurești și occidentale (când acestea preiau tezele istoriografiei din Ungaria).

Așa cum se știe, Dictatul de la Viena din 30 august 1940 a atribuit Ungariei partea de Nord a Transilvaniei cu o întindere de 42.610 km2 și cu o populație al cărei număr era la 1 ianuarie 1940 de 2.603.589 din care 1.304.848 (50,1%) români, 968.371 (37,2%) maghiari, 72.108 (2,8%) germani, 148.620 (5, 7%) evrei și 109.592 alte naționalități mai mărunte (ruteni, slovaci, țigani etc.). „A fost o experiență traumatizantă atât pentru locuitorii României cât și pentru cei ai Ungariei. Ceea ce ar îndemna cele două țări – România și Ungaria – să nu mai permită repetarea unei astfel de situații istorice, să învețe din suferințele acelei epoci pentru a nu mai repeta greșeli din Istorie”, conchide Vasile Pușcaș.

Cosmin PURIȘ