Descoperiri surprinzătoare în dosarul Apostu

Activităţi de spălare de bani şi fals material în înscrisuri sub semnătură privată, utilizarea a 22 de telefoane mobile cu cartelă şi nu 17 cît s-a spus iniţial şi carduri de alimentare cu carburanţi în valoare de 150.000 de lei primite de la firma de salubrizare Rosal Grup sînt cîteva din noile fapte de natură penală care i se impută primarului suspendat Sorin Apostu, care au ieşit la iveală după arestarea lui în 11 noiembrie.

Curtea de Apel Cluj a făcut publică ieri motivarea măsurii de prelungire cu 30 de zile a mandatului de arestare eliberat împotriva primarului Sorin Apostu în 11 noiembrie a.c. pentru luare de mită. Documentul are 28 de pagini şi prezintă motivele care au făcut ca Apostu să nu fie lăsat în libertate, precum şi o parte dintre noile fapte de corupţie pe care le-ar fi făcut edilul şi care au fost descoperite de procurori pe parcursul cercetărilor făcute după arestarea lui Apostu.

Conform încheierii Curţii de Apel Cluj prin care s-a dispus prelungirea măsurii arestării, Apostu şi Stoia nu au putut fi puşi în libertate din următoarele motive: temeiurile iniţiale ale arestării subzistă în continuare şi justifică privarea de libertate, existînd date că inculpaţii încearcă să zădărnicească aflarea adevărului, că pregătesc săvîrşirea de noi infracţiuni, iar pentru faptele săvîrşite legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, existînd probe că lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Curtea de Apel Cluj a mai arătat că se impune menţinerea măsurii arestării faţă de edilul suspendat deoarece acesta în convenţie cu soţia sa, Monica Apostu a încercat ‘’să disimuleze actele de corupţie săvîrşite, prin crearea unei aparenţe de legalitate sub forma unor contracte de consultanţă juridică, încercînd astfel să zădărnicească aflarea adevărului’’. ‘’Conduita de disimulare, de încercare a ascunderii urmelor faptelor de corupţie, se regăseşte şi în discuţiile din interceptările convorbirilor telefonice, cînd, după luarea măsurii arestării vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Cluj, inculpatul s-a considerat vizat de eventuale cercetări penale şi a luat măsuri suplimentare de prevedere’’, se arată în motivarea încheierii penale din 5 decembrie.
Instanţa a mai reţinut că Apostu trebuie privat de libertate în continuare deoarece, ‘’ţinînd seama de relaţiile pe care şi le-a creat în decursul anilor în mediul profesional face posibil ca lăsarea sa în libertate să îi descurajeze pe cei care au cunoştinţă despre acele fapte, în a oferi relaţiile necesare organelor de anchetă’’.

Pînă acum anchetatorii au făcut cercetări extrem de complexe în cazul Apostu şi au luat o serie de măsuri menite să asigure desfăşurarea în bune condiţii a urmăririi penale. Astfel, potrivit sentinţei, s-a dispus, printre altele, sechestru asigurator asupra conturilor bancare ale cabinetului de avocatură al Monicăi Apostu, soţia primarului suspendat al municipiului Cluj-Napoca. ‘’A fost dispusă măsura sechestrului asigurator asupra conturilor deschise la CEC Bank pe numele Cabinetului de avocatură Apostu Monica Undina, respectiv asupra a două conturi conţinînd suma totală de 200.000 lei’’, se menţionează în motivare. De asemenea, ‘’a fost dispusă măsura sechestrului asigurator asupra sumei de 50.000 lei şi 10.000 de euro în vederea confiscării lor’’.  O altă măsură se referă la ‘’efectuarea unei constatări tehnico-ştiinţifice privind balanţa de încasări şi plăţi a inculpatului Sorin Apostu şi a învinuitei Monica Apostu, pentru perioada 2010-2011, pentru a verifica dacă, în raport de ridicările de numerar din conturi era posibilă plata cheltuielilor curente şi achitarea excursiilor din străinătate din această perioadă’’. Pînă acum au fost audiate în acest dosar aproximativ 40 de persoane, iar procurorii susţin că se impune efectuarea unei comisii rogatorii de către DNA – Serviciul Teritorial Craiova în vederea audierii a altor 48 de persoane, beneficiari ai abonamentelor de comerţ stradal eliberate în anul 2011 de către Primăria Municipiului Cluj-Napoca’’.

Pe lîngă toate acestea, procurorii au arătat că ţinînd cont, de complexitatea cauzei pentru a se putea finaliza ancheta, e nevoie încă de multe alte activităţi, iar pentru acest lucru se impune menţinerea măsurii arestării atît pentru Apostu cît şi pentru Călin Stoia. În acest sens, procurorii DNA urmează să le reaudieze pe Monica Apostu şi pe Aspazia Droniuc, să solicite instanţei emiterea autorizaţiilor de percheziţie informatică şi efectuarea percheziţiilor în sistem informatic în ce priveşte calculatoarele ridicate de la Monica Apostu şi din biroul lui Sorin Apostu. De asemenea, procurorii urmează să instituie sechestru asigurator pentru acoperirea întregii sume reţinute ca obiect al infracţiunii de corupţie, în vederea confiscării speciale şi să finalizeze investigaţiile premergătoare şi să pună sub acuzare în ce priveşte ‘’folosul material necuvenit de care a beneficiat inculpatul Sorin Apostu prin soţia sa, prin utilizarea, începînd cu luna iunie 2010, a cardurilor de alimentare cu carburanţi plătiţi de Rosal Grup SA Cluj Napoca, folos ce depăşeşte suma de 150.000 lei’’.
În motivarea Curţii de Apel Cluj sînt descrise şi o parte dintre noile fapte de corupţie pe care le-ar fi făcut edilul şi care au fost descoperite de procurori pe parcursul cercetărilor făcute după arestarea lui Apostu.

‘’Prin ordonanţele din data de 30.11.2011, faţă de inculpaţii Sorin Apostu, Călin Stoia şi învinuitele Monica Apostu şi Aspazia Droniuc  s-a dispus extinderea cercetărilor, începerea urmăririi penale cu privire la săvîrşirea infracţiunilor de spălare de bani, existînd date certe că, prin încheierea contractelor de consultanţă juridică şi prin emiterea facturilor fiscale, sumele de bani care au fost pretinse)primite ca obiect al unor infracţiuni de corupţie, au fost astfel disimulaţi asupra realei lor provenienţe, au căpătat o aparenţă de legalitate prin spălare. Totodată, s-a dispus extinderea cercetărilor şi începerea urmăririi penale cu privire la săvîrşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată cu privire la contractele şi facturile ce consemnează o stare de fapt nereală, fiind reţinut că, în realitate, învinuita Monica Apostu nu a prestat nicio activitate juridică, actele fiind încheiate doar pentru a masca primirea folosului material necuvenit, deci în scopul ascunderii faptelor de corupţie’’, se arată în sentinţă.

Procurorii DNA au susţinut că Apostu a primit de la femeia de afaceri Aspazia Droniuc, pentru asigurarea parcului auto al RATUC, suma de 274.330 de lei, faţă de 208.936 de lei cît se stabilise în prima fază a cercetării penale. “Urmare a intervenţiei inculpatului Sorin Apostu, societatea învinuitei Aspazia Droniuc a obţinut încheierea contractelor de asigurare în calitate de broker de asigurare al SC U. cu RATUC Cluj-Napoca pentru anul 2009 asupra unui număr de 270 de autovehicule, pentru anul 2010 pe un număr de 290 de autovehicule şi pentru anul 2011 pe un număr de 280 de autovehicule, toate cele trei contracte de asigurare fiind semnate de directorul RATUC.

Prin actul de începere a urmăririi penale s-a reţinut remiterea sumei de 208.936 lei, din actele de cercetare penală ulterioare efectuate în cauză rezultînd că această sumă este de 274.330,54 lei. Cu privire la această faptă, pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale pentru comiterea infracţiunilor corelative de dare şi luare de mită în formă continuată, urmare a consolidării probatoriului administrat în cauză, s-a dispus extinderea cercetărilor şi schimbarea încadrării juridice, fapta fiind recalificată sub încadrarea juridică de trafic de influenţă în formă continuată, corelativ cu infracţiunea de cumpărare de influenţă în formă continuată”, se arată încheierea penală a Curţii de Apel.

Instanţa a mai explicat că Apostu s-a folosit neadecvat de poziţia sa de primar al municipiului şi s-a prevalat de aceasta pentru obţinerea unor foloase materiale necuvenite, ‘’activitate în care s-a implicat, după cum rezultă din actele dosarului, pe întreaga perioadă a funcţiei, pînă în prezent’’. Instanţa a mai arătat că procurorii s-au confruntat cu o serie de dificultăţi în timpul cercetărilor din cauză soţilor Apostu.  Astfel, Apostu nu a permis echipei condusă de procurorul de caz să intre în imobilul unde locuieşte pentru efectuarea percheziţiei, sens în care a fost nevoie la escaladarea gardului împrejmuitor. ‘’Aceeaşi atitudine a persistat şi pe parcursul cercetărilor, cînd, alături de soţia sa, deşi a afirmat cu tărie nevinovăţia, a refuzat să dea organelor de anchetă datele necesare privind celelalte fapte care se reţin în cauză, pentru care investigaţiile sînt în desfăşurare (cu referire la numeroasele contracte dintre societăţi în relaţii cu Primăria municipiului Cluj-Napoca sau relativ la modalitatea de primire şi folosire a cardului de carburanţi Rosal, societate care asigură salubrizarea pentru jumătate din municipiul Cluj-Napoca’’, se menţionează în documentul instanţei.

În motivare se mai precizează că, la audieri, Sorin Apostu a negat orice implicare a sa în faptele de corupţie, arătînd “că nu a avut cunoştinţă de contractele de consultanţă încheiate de soţia sa cu niciunul din clienţii săi, deci nici cu inculpatul Călin Stoia, ori cu învinuita Aspazia Droniuc şi nu a cunoscut că aceasta se ocupă cu asigurări şi aceasta niciodată nu i-a cerut să intervină la directorul RATUC pentru a obţine asigurarea parcului auto.
C. PURIŞ