Dejenii învaţă să dezbată

Dejenii au fost invitaţi joi, 4 februarie, la sediul PNL, să ia parte la o dezbatere publică privind soarta blocului V03 din cartierul Dealul Florilor, exerciţiu democratic cu care nu prea sînt obişnuiţi. Dovadă, slaba participare, ca să nu spun totala lipsă de interes faţă de aspectul pe termen lung al oraşului.

Organizată la iniţiativa viceprimarului Aurelian Mureşan, care în decembrie anul trecut a promis să se consulte cu cetăţenii urbei în toate problemele importante pentru ei şi pentru oraş, dezbaterea a suscitat interes doar în rîndul celor care locuiesc în imediata vecinătate a blocului aflat în paragină din 1988. Pe bună dreptate, căci ei sînt primii care se vor bucura sau nu de transformarea zonei.

Conceput pentru a găzdui, în principal, un sediu nou şi locuinţe de serviciu pentru angajaţii Ministerului de Interne, Blocul V03 a fost proiectat cu 50 de apartamente şi spaţii comerciale la parter, cu două scări, una în regim de parter, plus patru etaje şi cealaltă în regim de parter, plus opt etaje. Proiectul iniţial nu a fost însă finalizat, executîndu-se doar parţial structura, iar după anul 1996 finanţarea acestui obiectiv s-a blocat. Prin Hotărîrea Guvernului nr.727 din 3 iulie 2002 s-a aprobat trecerea acestui imobil – clădire în curs de execuţie şi terenul aferent, din domeniul privat al statului şi din administrarea Ministerului de Interne în domeniul privat al municipiului Dej şi în administrarea Consiliului Local al Municipiului Dej. În contextul în care s-a constatat imposibilitatea atît a finalizării acestei investiţii în forma iniţial prevăzută, cît şi aceea a renunţării la sumele deja investite, soluţia propusă pentru deblocarea situaţiei prin Proiectul de hotărîre de Guvern semnat recent şi de preşedintele Consiliului Judeţean Cluj are în vedere achitarea de către Municipiul Dej, în contul Ministerului Afacerilor Interne, a sumei investite pînă în prezent pentru lucrările executate, actualizată cu rata inflaţiei, imobilul urmînd a rămîne în proprietatea municipiului Dej şi a fi utilizat într-o manieră adecvată. De ce s-a tergiversat toată această poveste, din 2002 pînă în prezent, nu se ştie exact. Se ştie doar că primăria nu are bani pentru plata despăgubirii sau nu e dispusă să cheltuiască bani din buget pentru aşa ceva. Deci, soluţia la îndemînă nu poate fi decît un investitor.

Prin urmare, în 29 ianuarie a fost supus votului consilierilor locali un proiect de hotărîre care prevede vînzarea prin licitaţie a blocului şi a suprafeţei aferente de 2.500 metri pătraţi, din suma încasată Primăria Dej urmînd să achite Ministerului de Interne banii investiţi, respectiv 1.475.870 lei, şi 100.000 lei celor care au cumpărat spaţii, Any Prodcom şi Loteria Română. După vînzare, spaţiul ar fi utilizat pentru construirea unui supermarket, prevăzut cu locuri de parcare. Proiectul a fost respins.

Lăsînd la o parte miza electorală care însoţeşte în mod inerent tot ce se face ori se va face anul acesta la Dej, interesul brusc stîrnit de această clădire bate însă în mai multe direcţii. Astfel, mai anii trecuţi, primarul Costan Morar s-a angajat în faţa dejenilor să facă ceea ce în administraţia anterioară n-a reuşit, adică, să le aducă un supermarket în oraş. Ei bine, marii retaileri n-au venit din varii motive. Acum, degajarea terenului aferent blocului V03 sugerează o nesperată oportunitate în acest sens. Drept care, primăria a lansat un sondaj în care cetăţenii sînt întrebaţi dacă vor un supermarket sau un bloc de locuinţe. Alte opţiuni nu li s-a pus în vedere. Poate fiindcă sîntem prea săraci pentru orice altceva sau prea ahtiaţi după un shoping, măcar la supermarket, dacă nu într-un mall!

Problema e că terenul e prea mic pentru un supermarket cu parcarea aferentă. Aşa că, zvonurile cum că marele market va fi de fapt unul mai mititel (Penny-market) par întemeiate. Inclusiv numele celui care va cîştiga licitaţia zburdă cu voioşie pe buzele oamenilor. În fapt, se repetă situaţia prin care a apărut brusc magazinul Unicarm, în aceeaşi zonă. Şi-atunci, ca şi acum, s-a exercitat o anumită presiune asupra consiliului local, manipulare chiar. Altfel, cum se explică faptul că la prînz s-a aprobat hotărîrea privind amplasarea magazinului, iar seara, buldozerele lucrau de zor? Adică aveau toate autorizaţiile deja în buzunar şi aşteptau doar „OK”-ul Consiliului local? Mă rog, aşa o fi în democraţie!

Faptul că intersecţia străzilor Ecaterina Teodoroiu, Crîngului cu Dobrogeanu Gherea este una dintre cele mai aglomerate sau că strada D. Gherea este declarată cea mai urîtă şi tarabizată arteră din municipiu nu interesează pe nimeni. Başca, pe această stradă de aproximativ 200 de metri lungime se lăfăie total inesteticul Unicarm, iar 20 de metri mai sus există şi un Carefour.

OK, avem o piaţă liberă, deci poate veni şi un al treilea competitor de retail, nu asta deranjează. Dar ce te faci cu aspectul urbanistic, cu confortul cetăţenilor, mai precis cu disconfortul creat de haosul din zonă? După 25 de ani de construcţii de-a dreptul aberante, autorizate de-a valma şi pe criterii aleatorii, grav este că se persistă în acelaşi mod de gîndire, meschin. Să vină investitorul şi să preia toate cheltuielile de despăgubire şi demolare, apoi să facă ce vrea pe terenul care în mod normal ar trebui să fie al primăriei şi să fie administrat de primărie. Şi bineînțeles că investitorul cu pricina vrea profit. Acum, nu peste 50 de ani. Or, în România zilelor noastre profit imediat înseamnă o crîşmă sau un market. Mini sau super, nu contează.

Toate aceste aspecte au fost discutate, evidenţiate, argumentate şi susţinute de cei care au luat joi cuvîntul. Cetăţeni obişnuiţi ai urbei. Consilierii locali prezenţi la întrunire, ca de altfel şi preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Marius Mânzat, au consemnat spusele oamenilor şi e de sperat că vor ţine cont de multe din observaţiile, de bun simţ făcute de aceştia. Inclusiv ideea unui concurs de soluţii urbanistice pentru zonă. În fond, nu e nici o grabă. Cum a stat clădirea în paragină 30 de ani, mai poate sta un an, timp suficient să se ia o hotărîre inteligentă. Poate aşa, cum zicea unul dintre participanţi, se va face ceva: „orice, dar să fie frumos!”. Mai mult de atît, transparenţa în luarea unor decizii ce privesc comunitatea are menirea de a stopa manipularea, corupţia şi multe altele din originala noastră democraţie.

Eu, personal, nu am mari speranţe, pentru că ne place să facem totul repede, cu jumătăţi de măsură, cu folos imediat. Ce lăsăm în urma noastră generaţiilor viitoare, ei bine, asta e literatură. Science-fiction,  dacă vreţi!

M. VAIDA