De la Enciclopedia Minerva la Enciclopedia Fornade

Ne vizitează ţara, venind din nou acasă, în Munţii Apuseni, de unde este originar, dl. prof. Dan Fornade, un român inimos care trăieşte în Canada, după ce, în anul 2007 a lansat aici un volum de Personalităţi clujene. Acum a adus cu sine un alt volum, Personalităţi transilvane, o completare a primului volum. Meritoriu este însă altceva: a determinat conducerea Academiei Româno-Americane să organizeze cu acest prilej un congres în oraşul nostru, închinat Centenarului Marii Uniri. E un eveniment unic, pe care Domnia sa l-a pregătit pas cu pas, ocazie cu care va lansa un proiect de mare anvergură privind personalităţile româneşti din ţară şi din diaspora. Am văzut astfel redactate şi tipărite un număr de 32 de volume, conţinând biografii ale românilor din toate sectoarele vieţii cultural-ştiinţifice: profesori, pictori şi sculptori, oameni de ştiinţă, medici, muzicieni etc., inclusiv 10 volume în limba engleză. Scopul său mărturist este acela de a face cunoscut străinătăţii marile valori româneşti, cu intenţia de a oferi o sinteză de efect a participativităţii româneşti la creativitatea mondială. Am intra astfel şi noi în atenţia forurilor ştiinţifice şi culturale internaţionale. Profitând de această vizită, l-am rugat pe pasionatul bibliograf să-mi răspundă la câteva întrebări.

Stimate domnule Fornade, sunteţi de mai multă vreme un nume cunoscut (şi recunoscut) în SUA şi Canada pentru dicţionarele pe care le redactaţi. Cum aţi reuşit să ajungeţi un nume de referinţă în domeniu?

La stabilirea mea în Canada, în 1980, comunitatea românilor de peste Ocean nu avea lucrări de referinţă şi nici ziare în limba română. Am scos mai întâi o revistă, „Luceafărul românesc”, apoi mai multe dicţionare trilingve ilustrate, în limbile oficiale ale Canadei (engleza şi franceza), plus o a treia limbă, în general, limbi de circulaţie internaţională, dar şi limbi din Asia, inclusiv chineza, araba sau persana, versiunile în aceste limbi fiind traduse de studenţii mei. Am trecut apoi la o altă etapă, încercând să fac un inventar amănunţit al personalităţilor româneşti din diaspora americană, care a fost extins asupra localităţilor, bisericilor, societăţilor culturale româneşti şi a personalităţilor care le-a ilustrat. Toate acestea mi-au deschis apetitul pentru munca bibliografică, redactâd mai întâi câteva dicţionare de tip Who-s who, care s-au bucurat de succes.

Cum aţi identificat sursele de informare?

Prin investigaţii la faţa locului şi prin cercetarea lucrărilor existente. Am cutreierat comunităţile locuite de români, din toate regiunile canadiene şi americane, vizitând peste 300 de oraşe şi orăşele, făcându-mi propria colecţie de ziare şi reviste, de cărţi şi fotografii. A rezultat o arhivă colosală privind comunitatea românească din diaspora, pe care am reuşit apoi s-o lărgesc necontenit. În momentul de faţă, deţin o bază documentară extrem de bogată, care ar trebui să fie pusă în slujba promovării valorilor româneşti în lume.

Care sunt lucrările dumneavoastră cele mai de seamă închinate românilor ?

Lucrările despre marile noastre personalităţi din ţară şi din străinatate. Ele reprezintă partea cea mai consistentă a muncii mele şi sunt încorporate într-un serial, sub numele generic Enciclopedia personalităţilor româneşti, lucrare care umple un mare gol în lexicografia românească. Cred că versiunea pe care am dat-o în limba engleză sub titlul Famous Romanians Worldwide, în curs de apariţie, este o carte mult aşteptată, ce ar fi trebuit de mult să fie pe rafturile bibliotecilor şi librăriilor.

Aş dori să-mi spuneţi cu ce ocazie aţi venit acum la Cluj-Napoca.

Am dorit să omagiez, împreună cu clujenii mei, Centenarul Marii Uniri, alături de colegii din Academia Româno-Americane (A.R.A), în majoritate profesori universitari din SUA şi Canada. Timp de trei zile, din data de 23 mai, vor fi susţinute în cadrul celui de-al 42 Congres A.R.A peste 80 de conferinţe ştiinţifice şi culturale. Totodată, cu acest prilej, miercuri 23 mai, începând cu ora 16, în Sala de Sticlă a Primăriei clujene, voi prezinta acest proiect editorial de anvergură, care are la bază o nouă viziune asupra enciclopedismului românesc, continuând – într-un fel – alte lucrări apărute aici de la Enciclopedia Minerva încoace. Am fost anuntat că, în semn de apreciere a eforturilor şi rezultatelor mele, Primăria din Cluj-Napoca îmi va atribui titlul de „Cetăţean de onoare”.

Cu ce planuri şi gânduri vă reîntoarceţi acasă?

Cu speranţa în mai bine şi cu credinţa în afirmarea şi mai puternică pe viitor a românismului. Sper să ne regăsim din nou cu toţii slujind aceleaşi idei şi năzuinţe.

Mircea POPA