Cum reacţionăm la frigul iernii

Iarna, în contact cu masele de aer rece, organismul îşi creează o izolare termică realizată prin termogeneză. Echilibrul termic al organismului, în condiţii de acţiune a temperaturii scăzute, se menţine prin realizarea funcţiilor de termoreglare. Astfel, vasele sanguine se contractă, ceea ce duce la micşorarea temperaturii suprafeţei corpului şi, prin urmare, la scăderea pierderii de căldură prin radiaţie şi convecţie de pe toată suprafaţa şi nu numai de pe regiunile supuse acţiunii temperaturilor joase.

Dereglările provocate de microclimatul rece sunt diferite şi depind de valoarea şi de durata de acţiune a temperaturii scăzute. Acţiunea îndelungată a temperaturii joase poate provoca multe tulburări organismului uman. În unele cazuri, frigul poate provoca o sensibilitate nespecifică, care intensifică acţiunea factorilor toxici sau infecţioşi asupra ţesuturilor sensibilizate. Apoi, respiraţia pe gură, la frig, conduce la o nefiltrare a germenilor şi impurităţilor, care se regăsesc în aer, declanşând diverse infecţii de tip respirator. Temperaturile joase conduc şi la scăderea rezistenţei organismului faţă de infecţii virale sau bacteriene, la slăbirea funcţiei de producere a anticorpilor şi a puterii fagocitare a leucocitelor. Aceste condiţii favorizează apariţia unor boli contagioase respirarorii, diverse ca manifestare, de la catar acut la pneumonii. În alte cazuri, temperatura joasă duce la: degerături la picioare, mâini, urechi, obraji. Degerăturile uşoare pot face să apară pete roşii, vinete şi dureri, iar cele mai grave se caracterizează prin apariţia unor bule cu un conţinut lichid vâscos sau sanguinolent. Uneori degerăturile pot fi însoţite de: somnolenţă, rărirea pulsului, scăderea temperaturii corpului, până chiar la instalarea decesului.

Stresul provocat de temperaturile joase afectează persoanele cu imunitate scăzută, în general bătrânii, nou-născuţii, alcoolicii sau persoanele cu afecţiuni cronice. Adaptabilitatea la ger este influenţată şi de alimentaţie sau stratul adipos al organismului. Se mai ştie, apoi, că bărbaţii au mai multă masă musculară, iar femeile au mai mult ţesut adipos, ceea ce influenţează diferit adaptabilitatea la gerul iernii. Muşchii contribuie mai mult la generarea căldurii decât grăsimea din organism, motiv pentru care bărbaţii sunt mai feriţi de frig decât femeile. Vom ţine cont şi de faptul că, la frig, alcoolul ne reduce temperatura corporală, crescând riscul de hipotermie.

În condiţiile unor temperaturi scăzute, precum cele din aceste zile, îmbrăcămintea şi încălţămintea trebuie foarte bine alese, aşa încât acestea să fie călduroase şi uscate. În profilaxia acţiunii nefaste a iernii geroase este importantă şi alimentaţia raţional calorică, cu un conţinut mare de lipide şi glucide. Apoi, duşurile cu frecţionări şi cu apă rece, înainte de a ieşi din casă, ajută şi ele organismul pentru a nu pierde excesiv căldură, iar brânzeturile şi ouăle ne furnizează proteinele bune pentru a rezista la frigul de afară. Trebuie ştiut şi că băuturile calde accentuează senzaţia de frig şi, deci, trebuie evitate în acest sezon rece. Totodată, iarna este necesar să alternăm mereu modul de activitate static cu cel dinamic. Combinarea activităţilor sportive cu un plan nutriţional echilibrat va asigura organismului necesarul de mişcare, vitamine, minerale, carbohidraţi sănătoşi, proteine şi fibre.

Dr. Liana Monica DEAC