Cum a valorificat municipalitatea clujeană resursele financiare europene

• Interviu cu Ovidiu Cîmpean, coordonator de proiecte europene în cadrul Primăriei Cluj-Napoca •

Municipiul Cluj-Napoca a contractat în ultimii ani fonduri europene de aproximativ 165 milioane euro. Cea mai mare parte a acestor fonduri au provenit din linia de finanţare destinată polului de creştere Cluj, însă, pe lîngă acestea, municipalitatea clujeană a încercat să valorifice şi alte surse de finanţare puse la dispoziţie de UE. Despre cum s-au folosit aceste fonduri şi impactul pe care l-au avut asupra municipiului Cluj-Napoca ne vorbeşte Ovidiu Cîmpean, coordonator de proiecte europene în cadrul primăriei clujene.

Rep: Domnule Ovidiu Cîmpean, anul 2015 este ultimul în care se mai pot utiliza bani din exerciţiul financiar multianual 2007-2013 al UE. Ce a însemnat pentru municipiul Cluj-Napoca fondurile europene?
Ovidiu Cîmpean: Fondurile europene reprezintă o sursă de finanţare a investiţiilor necesare oraşului nostru. Un sprijin important pentru a realiza aici un mediu creativ, complex, dinamic şi competitiv, capabil să utilizeze resursele într-un mod integrat şi să ofere o dezvoltare sustenabilă a comunităţii. Cred că acţiunile municipalităţii, între care un loc important îl ocupă proiectele europene, au aşezat Clujul ca un centru regional. Această afirmaţie este dovedită de analizele realizate de Banca Mondială. Raportul „Competitive Cities. Reshaping the Economic Geography of Romania” arată că, foarte probabil, Cluj-Napoca va fi în următoarea perioadă al doilea centru de creştere economică după Bucureşti.

Rep: Oraşul nostru a fost desemnat, alături de alte şase localităţi din România pol de creştere regional. Cum a ştiut gestiona polul de creştere Cluj-Napoca problematica fondurilor europene?
Ovidiu Cîmpean: Municipiul Cluj-Napoca a fost desemnat de către Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional (POR), în urma evaluării interimare a Programului Operational Regional, exemplu de bune practici la categoria Poli de Creştere, datorită portofoliului de proiecte finanţate şi a impactului acestora în dezvoltarea oraşului. Este singurul pol de creştere nominalizat. Acest statut ne-a oferit oportunitatea accesării unei finanţări de peste 82 milioane de euro pentru proiectele zonei metropolitane. Trebuie precizat faptul că polii de creştere nu au avut alocată aceeaşi sumă, zonele mai slab dezvoltate au primit fonduri mai mari.

Rep: Care sînt principalele proiecte derulate de municipalitatea clujeană cu ajutorul fondurilor europene?
Ovidiu Cîmpean: În primul rînd, sînt marile proiecte de infrastructură urbană: reabilitarea liniei de tramvai, reabilitarea tramei stradale de acces la zona industrială, refacerea infrastructurii “Oraşului Comoară”, adică cele 4 străzi din centru pe care se lucrează sau se va lucra în acest an: Memorandumului, Brătianu, Avram Iancu, Moţilor. Apoi, proiectul de ticketing şi modernizare a staţiilor de transport în comun şi proiectul de bike sharing. În al doilea rînd, sînt proiectele ce vizeaza infrastructură socială, educaţională şi medicală: centrele de Servicii Sociale Integrate pentru vîrstnici şi pentru copii, modernizarea şi echiparea Ambulatoriului din cadrul Spitalului Clinic Municipal Cluj-Napoca, modernizarea a trei unităţi şcolare din învăţămîntul preuniversitar: (Şcoala „Ion Agîrbiceanu”, Liceul Teoretic „Avram Iancu” şi Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”), locuinţele sociale, reabilitările termice sau proiectul de creare de locuri de muncă în zona Pata Rît.
A treia categorie de proiecte se referă la dezvoltarea infrastructurii economice a oraşului şi la crearea de noi locuri de munca. Prin construcţia celor două centre de afaceri din zona Lomb, Centrul Regional de Excelenţă pentru Industrii Creative şi Centrul T.E.A.M. (Tehnologie, Evoluţie, Antreprenoriat, Microîntreprindere), dorim să sprijinim întreprinderile mici şi mijlocii să îşi dezvolte afacerile şi să realizam bazele unui orăşel al inovării şi dezvoltării – Cluj Inovation City.
Printre proiectele finalizate, nu pot să nu amintesc una dintre investiţiile din fonduri europene care au avut un succes major şi la care am fost manager de proiect. Mă refer la reabilitarea şi modernizarea Parcului Central şi a clădirii Casino, care au ajuns într-un timp foarte scurt printre locurile cele mai îndrăgite de clujeni şi de turişti. Faptul că, în urma reabilitării, Parcul Central a primit premiul de excelenţă de la cunoscutul site de turism Trip Advisor şi recentul studiu care poziţionează Centrul de Cultură Urbană Casino drept cea mai apreciată locaţie culturală din Cluj-Napoca validează succesul acestui proiect.

Rep: Cam la cît se ridică sumele atrase din fonduri europene de instituţia pe care o reprezentaţi?
Ovidiu Cîmpean: Valoarea totală a proiectelor europene contractate şi aflate în contractare pe municipiu referitor la AXA 1, din cadrul POR 2007-2013, este de 132.846.419 euro, din care 87.195.173,60 euro este valoarea nerambursabilă solicitată.
Astfel, exclusiv municipiul Cluj-Napoca (fără proiectele judeţului Cluj) a depăşit alocarea financiară aferentă întregului pol de creştere (82,41 milioane euro). O precizare neceseră: polul de creştere nu se referă doar la proiectele municipiului, ci şi la proiectele judeţului. Banii alocaţi pentru polul de creştere nu sînt strict doar pentru municipiu, ci pentru a dezvolta arealul polului de creştere. Gradul de absorbţie pe pol este astăzi de 47,23%, 38,92 milioane de euro.

Rep: În afară de fondurile alocate pentru polul de creştere, de ce alte finanţări neramursabile de la UE a beneficiat municipalitatea?
Ovidiu Cîmpean: Proiectele europene derulate de Primărie în afara cadrului special alocat pentru polii de creştere vizează în primul rînd sprijinirea investiţiilor în eficienţa energetică a blocurilor de locuinţe. Au intrat în implementare un total de 44 de blocuri, cu 1617 apartamente, dintre care au fost finalizate deja 7 blocuri, cu 200 de apartamente, restul urmînd a fi realizate pînă în decembrie 2015. Alte 3 proiecte vizînd creşterea eficienţei energetice a blocurilor de locuinţe au fost depuse şi se află în faza de evaluare la ADRNV (20 de blocuri cu 924 apartamente). Acestea nu vor fi finanţate, însă, decît în viitoarea perioadă programatică.
Tot aici se încadrează şi proiectul de modernizare şi echipare a Ambulatoriului din cadrul Spitalului Clinic Municipal Cluj-Napoca, proiectul de modernizare şi echipare a infrastructurii preuniversitare cu cele 3 şcoli de care am amintit, un proiect de dezvoltare a turismului, în cadrul căruia a fost realizat primul ghid turistic al oraşului în Braille, un proiect de dezvoltare a segmentului de IT al Primăriei şi proiectul “Împreună pentru un început sigur”, care a fost centrat pe incluziunea socială a persoanelor de etnie romă şi a persoanelor cu dizabilităţi, pe consiliere şi mediere pentru obţinerea unui loc de muncă.
Cu acestea, valoare totală a proiectelor europene contractate şi aflate în contractare se ridică la 165.348.981,43 euro, din care 111.979.606,27 euro valoare nerambursabilă solicitată.
La acestea se adaugă proiectele din cadrul programului de cooperare elveţiano-român, semnat atunci cînd Emil Boc era premierul României. Aceste trei proiecte se referă la achiziţionarea a 10 autobuze electrice, la introducerea iluminatului public cu LED pe 22 de artere şi la reabilitarea a două şcoli, fiind în valoare de 40.000.000 de lei, din care 33.000.000 lei reprezintă valoarea nerambursabilă solicitată.

Rep: Ce probleme aţi întîmpinat în implementarea proiectelor europene şi cum le-aţi depăşit?
Ovidiu Cîmpean: Principala problemă pe care am avut-o este şi a fost legată de întîrzierea execuţiei unor proiecte. A fost în parte şi vina noastră, am învăţat mult în aceşti ani, a fost şi vina partenerilor noştri din toate fazele procesului pe care-l presupune un proiect european, de la idee la finalizarea proiectului. E un efort continuu şi cred că astăzi sîntem mai bine pregătiţi pentru proiectele viitoare.

Rep: Ce impact au avut aceste resurse financiare asupra municipiului Cluj-Napoca?
Ovidiu Cîmpean: Raportul Băncii Mondiale, întitulat „Growth Poles. The Next Phase”, arată că sîntem singurul pol de creştere din ţară în care se observă o creştere semnificativă a populaţiei atît la nivel de oraş, cît şi la nivel de zonă metropolitană, şi că municipiul Cluj-Napoca generează aproximativ 31% din veniturile firmelor din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, deşi are mai puţin de 12% din populaţia zonei. Analiza detaliată a polului de creştere arată faptul că acesta are cea mai dinamică bază economică dintre toţi polii de creştere din România, cu o tranziţie rapidă spre sectorul serviciilor cu valoare adăugată mare, mai ales sectorul IT.
Aceste date nu pot decît să indice faptul că politica municipalităţii, din ultimii 10 ani, a fost una care a poziţionat orasul pe o traiectorie ascendentă, atît din punct de vedere economic, cît şi din perspectiva creşterii calităţii vieţii sau a vitalităţii culturale.

Rep: Ce a învăţat primăria clujeană pe parcursul acestui exerciţiu financiar 2007-2013 şi ce aşteaptă de la etapa financiară 2014-2020?
Ovidiu Cîmpean: Am învăţat cît de greu este să atragi fonduri europene şi consider că sîntem pregătiţi să exploatăm potenţialul etapei financiare următoare. Ne dorim să atragem cît mai multe resurse europene pentru marile proiecte ale oraşului, cum sînt reabilitarea malurilor Someşului, Centrul Cultural Transilvania, care va găzdui şi Filarmonica, achiziţia unor mijloace de transport în comun nepoluante, reabilitarea termică a blocurilor, proiecte de eficientizare energetică a unor clădiri publice sau reabilitarea Turnului Pompierilor.
De asemenea, sper ca viitoarea perioadă de finanţare să ne ofere ocazia de a contribui prin proiecte europene la succesul candidaturii oraşului la titlul de Capitala Culturală Europeană pentru anul 2021.
Interviu realizat de
Cosmin PURIŞ