Cornel Itu: Putem face în aşa fel ca eficienţa parlamentului britanic să ne caracterizeze

Deputatul social democrat Cornel Itu s-a întors recent dintr-o vizită oficială din Marea Britanie, făcută în cadrul delegaţiei Grupului Român al Uniunii Interparlamentare (GRUI). Vizita s-a derulat în perioada 24-28 noiembrie 2014 şi a fost posibilă ca urmare a invitaţiei lansate de preşedintele Grupului Britanic al Uniunii Interparlamentare Alistair Burt, membru al Camerei Comunelor. În cadrul vizitei, membrii delegaţiei române au avut întrevederi cu reprezentanţi ai Parlamentului, cu membri ai Grupului Britanic al UIP, ai unor comisii şi subcomisii (afaceri externe, apărare, politici de dezvoltare) şi grupuri parlamentare tematice (grupul pentru reforma UE). Parlamentarii români au putut lua parte, de asemenea, la lucrările în plen ale Camerei Comunelor şi la audieri într-o comisie de specialitate. La nivelul Executivului, delegaţia a avut o întrevedere cu reprezentanţi ai Ministerului de Externe britanic (Foreign&Commonwealth Office), în cadrul căreia s-a discutat despre colaborarea parlament-executiv în domeniul afacerilor externe, dar şi despre reforma Uniunii Europene. În urma vizitei din Marea Britanie, deputatul Cornel Itu a acceptat să vorbească, în cadrul unui interviu acordat ziarului Făclia, despre temele abordate la Londra şi rezultatele discuţiilor cu parlamentarii britanici.

Rep: Domnule deputat, care a fost rolul acestei vizite şi care a fost agenda discuţiilor între parlamentarii români şi britanici?
Deputat Cornel Itu: Întrevederea a făcut parte din programul schimburilor de vizite între Grupurile Român şi Britanic ale UIP şi a avut rolul de a completa şi aprofunda colaborarea tradiţională dintre cele două Grupuri, din cadrul Uniunii Interparlamentare. Problematica abordată în cadrul vizitei a evidenţiat aspecte care, în opinia mea, reprezintă teme provocatoare, extrem de importante atît pentru Parlamentul României, cît şi pentru societatea românească în ansamblul ei. Din acestea am să mă refer la două: traficul de persoane şi prezentarea Parlamentului şi sistemului electoral britanic.
Traficul de persoane este o realitate dură a zilelor noastre, iar atenţia ce se acordă acestora, în cadrul UE, este una majoră. După adoptarea, în 2011, a Directivei UE de combatere a traficului de persoane, instanţele din întregul spaţiu european judecă infracţiunile legate de traficul de persoane la fel de aspru, folosind aceleaşi valori minime şi maxime de pedepse cu închisoarea.Ţările UE sînt obligate să furnizeze un sprijin adecvat victimelor. De asemenea, în Strategia UE pe 2012-2016 privind traficul de persoane, UE a prevăzut 40 de măsuri concrete şi practice împotriva traficului de persoane, aducînd protecţia victimelor şi drepturilor acestora în centrul atenţiei.

Rep: Sînt, în continuare, atît de îngrijorătoare cifrele privind traficul de persoane la nivel european?
Deputat Cornel Itu: Datele cu privire la acest fenomen vorbesc de la sine: 80% din victime au fost de sex feminin, 16% din victime au fost copii, peste 1.000 dintre victimele înregistrate făcînd obiectul traficului în scopul exploatării sexuale au fost copii, 69% din cazurile de trafic de persoane au avut ca scop exploatarea sexuală, 95% din victimele înregistrate ale exploatării sexuale au fost de sex feminin, 71% dintre victimele înregistrate ale exploatării prin muncă au fost de sex masculin, 65% dintre victimele înregistrate au fost cetăţeni ai UE. Dimensiunea acestui fenomen este de natură nu numai să ne îngrijoreze, ci şi să ne determine ca, la nivel de Guvern şi Parlament, să luăm măsurile ce se impun.

Rep: Ce ne puteţi spune despre sistemul parlamentar britanic? Poate fi viziunea lor asupra instituţiilor democraţiei un exemplu pentru noi? Dacă da, în ce fel?
Deputat Cornel Itu: Aspecte interesante s-au desprins şi din prezentarea Parlamentului şi sitemului electoral britanic. Parlamentul britanic este format din două camere – o cameră inferioară, Camera Comunelor (House of Commons), compusă din 646 membri, şi o Cameră Superioară, Camera Lorzilor (House Of Lords) compusă din 724 de membri. Funcţia legislativă şi de control a activităţilor guvernului reprezintă cea mai importantă misiune a Camerei Comunelor. Pe de altă parte, trebuie menţionat că partidul aflat la guvernare controlează cea mai mare parte a ordinii de zi. O particularitate a Parlamentului britanic este că mulţi din membrii Camerei Lorzilor nu sînt aleşi, aproximativ două treimi din aceşti Lords fiind moştenitori ai aceastei poziţii. Lorzii activi politic sînt de cele mai multe ori doar cei care au fost numiţi în această funcţie. Regatul Unit este împărţit în 646 de circumscripţii geografice şi în fiecare este ales un parlamentar. În Anglia sînt 529, în Scoţia 59, în Ţara Galilor 40 şi în Irlanda de Nord 18. Sistemul electoral britanic duce la descurajarea fenomenului de fragmentare a partidelor cu vechime. Drept rezultat, Marea Britanie nu a mai avut de la al Doilea Război Mondial încoace un guvern de coaliţie. În Marea Britanie nu există aşa numita ”listă de partid”. Alegătorii votează pentru o persoană. Se întîmplă ca unor politicieni proeminenţi să li se aloce circumscripţii ”sigure”, în care partidul lor se bucură de un sprijin deosebit de puternic. Opinia publică românească este extrem de sensibilă şi receptivă la ceea ce se poate modifica în sistemul electoral românesc. Deşi nu putem adopta acest sistem electoral, putem să facem în aşa fel ca eficienţa parlamentului britanic să ne caracterizeze, acest lucru fiind în beneficiul cetăţenilor români, oriunde s-ar afla ei.

C .P.