Cine pe cine. Şi, mai ales, care

    Semnul întrebării este înlocuit cu cel al mirării. În ciuda celor care să pot ghiftui după bunul plac. Asta pentru că urmează o perioadă în care chef de chef este bucătarul. Costiţă C. Colesterescu. Dieteticienii se ascund sub pomul de Crăciun şi aşteaptă momentul potrivit. După Sf. Ion, urmează curele de slăbire. Gheo nu mai trece pe la cârciumă şi nu-şi pune nici corn, nici lapte pentru pauza de prânz. Fuge ca preşedintele Trump de răspundere. Pînă la instalare, şi chiar după, „bucătarul” nostru rămâne

     Cornel Udrea,

    mare culegător de folclor gastronomic, inventat chiar de domnia sa. Se întâmpla pe vremea când mâncam pe bonuri şi raţia nu se urca la cap. Şi nu cobora nici în picioare. Din acest motiv a izbucnit balamucul alcoolizat din ’89. Mocnea încă din noiembrie dar perioada optimă a Sărbătorilor începe cu decembrie de timişoreană. S-ar scrie cu „T” mare, dacă nu s-ar fi amestecat şi ingredientele de Cluj, Iaşi, Bucureşti şi Herculane.  Aşa s-a născocit revoluţionarul de 5, 6 ani care, alţi 26 de ani, a supt sângele poporului flămând de sângerete.
Să nu ne lungim urechile şi să cităm, prin spicuire, din extraordinara carte

„cualtecuvinteobiceiuridenuntălacanguriişchiopiduminicălaiarbăverdemersulpejos”, Ed. Napoca Star, 2016, cu un rimember 1975-1988.
Aşteptăm continuarea din provincia capitalei.

    (Gigi Ştevianu-Zăhărel)

    GASTRO-COMICE
Indicaţii: respectaţi întrutotul indicaţiile.
Contraindicaţii: respectaţi întrutotul contraindicaţiile.
Bucătăria poate fi de mai multe feluri: naţională, în comun, internaţională şi transformată. Tot chichirezul mâncării stă nu în gust, ci în calorii. Astfel, găsiţi fier, pe care puteţi să-l predaţi la fier vechi, în gălbenuş de ou, spanac, cireşe, fasole. Faceţi un mixtum compositum din toate acestea şi v-aţi asigurat de fier. Salvarea răspunde la 061, dar când vine nu se ştie.
Bucătăria trebuie ţinută în ordine şi disciplină.

   SUPE STRECURATE ŞI CREME
1. Supă strecurată: se iau 2 morcovi, 2 păstârnaci, 1 ţelină, 2 cepe, 1/4 cartofi, sare. Toate astea se trec prin sită cu forţa. După aceea vă ungeţi o felie de pâine cu unt şi aşteptaţi să vă calmaţi.
2. Supă-cremă de fasole uscată: trebuie să avem fasole. Uscată. Se pune în apă rece şi se aşteaptă să fiarbă. Dacă nu se fierbe, se încălzeşte apa până dă afară. Se pune fasolea înapoi. Dar întâi se uscă cu foenul, ca să fie iar uscată. Se scurge. Se pune iar apă, Iar se fierbe, iar se scurge. Se repetă operaţia de o sută de ori până fasolea ajunge fleaşcă. Se stoarce, ca să fie din nou uscată şi o lăsăm pe masă, să mai dea câteva clocote, aşa de-al dracului.
3. Supă-cremă de mazăre uscată: se prepară identic, cu deosebirea că în loc de schimbarea primei ape se schimbă fasolea cu mazărea şi se serveşte ca atare.

    APERITIVE CALDE ŞI RECI
Au un scop provocator: provoacă pofta de mâncare. Ele nu se servesc în timpul mesei, ci înainte, dar nu mai mult de 24 de ore. Ele se pot prepara din orice rest de Alimente. O bună gospodină, sau un bun gospodin nu aruncă resturile menajere, face aperitive din ele.
30. Pateuri greceşti: acestea, psihi mu, se fac din ştrudel stropit cu furtunul. Lucraţi mici grămăjoare de carne pe care, cu o mişcare lentă, le măturaţi de pe masă, cu dosul mâinii. Rulaţi foaia ca la ştrudel, în viteza a treia. Se răsucesc capetele grămăjoarelor de carne.
31. Pateuri cu piept de pasăre: alegeţi, vă rugăm, o pasăre cu bust opulent, de rasă, evitaţi puicile de incubator că au piept fals. O puneţi într-un pateu.
32. Buşeuri de cartofi: luaţi un kg de cartofi şi faceţi buşeuri din ei.

    PREPARATE DIN OUĂ
Pentru a verifica dacă ouăle sunt proaspete procedăm aşa: spargem oul, mirosim, luăm altul la rând etc. Mai este o metodă, în apă: punem ouăle în apă rece; alea care se duc la fund şi stau culcate sunt proaspete; celelalte care au insOmnii, nu sunt ceea ce par a fi. Albuşul se oxidează în contacT cu aerul şi devine otrăvitor foarte repede dacă afară e furtună. Cel mai simplu preparat din ou este oul.
38. Ochiuri în apă: lăsaţi apă în vană, puneţi-vă costumul de baie, dacă aveţi musafiri, băgaţi-vă la fund şi faceţi cu ochiul în apă. Pentru ca ele să fie Gustoase e bine să adăugăm sare şi piper.
39. Ochiuri în parizer: facem nenumărate găuri în parizer, ca fantezie, unele în formă de hublou, altele pur şi simplu gaură.
41. Ouă mimoza: se cumpără un snop de mimosa pudica, de la orice grădină botanică, prin efracţie, se înfig în ouă şi se servesc fără nici un cuvânt.

    FRIPTURI
De regulă se fac din carne. Frigerea este cea mai veche operaţIe culinară cunoscută înainte de descoperirea focului şi a omului de către om. Orice gospodină dacă aplică riguros principiile de mai sus este o femeie fericită, Ea trebuie să ştie în fiecare zi la ce oră trebuie să taie porcul, când vine acasă soţul, dacă vine porcul atunci e proaspăt. Cam  pe la jumătatea frigerii, când friptura începe să capete formă şi culoare, ridicăm grătarul de pe cărămizi şi punem o felie de pâine dedesubt: ne alegem cu o pâine cu grăsime divină. În rest se sărează şi gata.
43. Purcel la cuptor: purcelul trebuie să fie pregătit din vreme, convins în mod gradat că sacrificiul său este o utilitate de cel mai înalt grad, că el rămâne, şoric de şoricul lui, în memorie şi cămară; încercaţi să guiţaţi, să vă identificaţi cu cărniţa lui, scărpinaţi-l între urechi, adormiţi-i atenţia, daţi-i mâncare din belşug, băutură, o ţigară bună. După aia să vină omul acela cu arme albe… După ce a avut loc decesul şi purcelul acum împăcat şi senin, stă cu mâinile pe piept, va fi spălat şi dat cu sare. Ca să-şi păstreze forma iniţială, luaţi mulajul de ghips. Pentru următoarea etapă se prevede ca purcelul să-şi păstreze silueta, drept  pentru care vom introduce în purcel o sticlă goală, curată, fără etichetă. Nu se admit sticle fără STAS. Deasupra purcelului turnăm grăsime încinsă până se umple sticla. Puneţi dopul. Nu se bagă niciodată un purcel decedat într-un cuptor încins, pentru că îi crapă pielea, plesneşte şi nu mai putem să-l culcăm ca pe un împărat roman în tavă. Îi punem prune în gură, că tot nu îl mai interesează, un măr, o lămâie, un pătrunjel. Când puneţi cuţitul şi furculiţa pe pulpa răposatului purcel, gândiţi-vă cum i-aţi înşelat buna credinţă, naivitatea. Târziu, după ani de căsnicie, de gospodărie, veţi ajunge la concluzia că orice friptură, cea mai banală, de exemplu de gâscă, este o problemă morală. Depinde cum staţi cu stomacul.
    (C.U.)