Biroul vicepreşedintelui CJ Cluj, Radu Bica, laboratorul şpăgii

Atitudinea nesinceră faţă de anchetatori şi instanţă, faptul că s-a folosit de funcţia pe care a avut-o pentru a obţine foloase materiale, lipsa unor repere morale reale şi disponibilitata de a rezolva totul prin corupţie sînt cîteva din motivele care au făcut ca vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Radu Bica să nu fie cercetat în stare de libertate ci în stare de arest. Potrivit motivării încheierii penale a Curţii de Apel Cluj prin care s-a dispus arestarea lui Bica, lăsarea în libertate a reprezentantului Consiliului Judeţean Cluj ar fi constituit pericol concret pentru ordinea publică şi ar fi determinat o stare de neîncredere a opiniei publice cu privire la modul în care organele judiciare aplică legea.

„Curtea nu apreciază ca oportună luarea la acest moment procesual a altei măsuri preventive, mai puţin restrictive de libertate, în mod alternativ, cele prevăzute de art. 145 şi art. 145 1 Cod procedură penală întrucît în cauză urmează a fi efectuate investigaţii complexe pentru verificarea tuturor condiţiilor în care a fost săvîrşită pretinsa infracţiune de luare de mită, fiind posibilă şi descoperirea de noi fapte, iar faţă de activitatea infracţională şi modalitatea în care a acţionat inculpatul, ţinînd seama de relaţiile pe care şi le-a creat în decursul anilor în mediul profesional face posibil ca lăsarea sa în libertate să îi descurajeze pe cei care au cunoştinţă despre acele fapte, în a oferi relaţiile necesare organelor de anchetă. Curtea consideră că în baza art. 136 Cod procedură penală, pentru desfăşurarea în condiţii corespunzătoare a procesului penal şi pentru o bună administrare a justiţiei, pentru a se împiedica sustragerea inculpatului de la urmărire penală, este oportună la acest moment procesual măsura arestării preventive, subzistînd temeiurile invocate de procuror şi reţinute ca atare de către instanţă. Astfel de fapte, de care este bănuit inculpatul, săvîrşite la un asemenea nivel, sînt de natură să creeze şi să inducă opiniei publice convingerea că legea se opreşte şi nu are eficienţă faţă de astfel de persoane care, prin statutul lor, ar trebui să asigure încrederea societăţii în modul în care mediul de afaceri şi cel al administraţiei publice funcţionează, astfel că, lăsarea în libertate a acestor persoane ar potenţa starea de neîncredere a opiniei publice, cu privire la modul în care organele judiciare aplică legea şi protejează respectarea valorilor sociale care reglementează buna şi corecta desfăşurare a actului de justiţie.

Curtea concluzionează că datele prezentate probează că, lăsarea în libertate a inculpatului Bica Radu Vasile prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, constatîndu-se îndeplinite cerinţele art. 148 lit.f Cod procedură penală şi apreciindu-se că se impune luarea măsurii arestării preventive faţă de susnumit, existînd un interes în protejarea opiniei publice de riscul lăsării în libertate a inculpatului Bica Radu Vasile, aplicarea altor măsuri nefiind suficientă”, a explicat judecătorul.

Radu Bica a fost arestat marţi după ce, în cursul lunii octombrie 2011 a acceptat oferta de la Aspazia Droniuc, asociat al firmei Frarom din Cluj-Napoca şi avocatul Bogdan Aldea din Baroul Bucureşti, de a primi suma de 25.000 de euro pentru ca, în calitatea sa de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, să le furnizeze informaţii obţinute în virtutea funcţiei şi, astfel, să faciliteze cîştigarea unei licitaţii privind serviciile de mentenanţă pe stadionul „Cluj Arena” pentru anul 2012. În aceleaşi împrejurări, Radu Vasile Bica a pretins ca, la data de 27 octombrie 2011, să-i fie remisă o primă tranşă, în sumă de 10.000 de euro. Pe 31 octombrie 2011, Radu Vasile Bica a primit de la una dintre persoanele cu care făcuse înţelegerea suma de 43.000 de lei, echivalent a 10.000 de euro, ca obiect al infracţiunii de corupţie, procurorii procedînd la constatarea infracţiunii flagrante. Aspazia Droniuc dorea ca firma sa Frarom SRL să obţină atribuirea contractului pentru serviciile de mentenanţă la „Cluj Arena”. Firma are ca principal obiect de activitate asigurarea mentenanţei pentru facilităţi sportive şi de shopping, sediul acesteia fiind la Cluj-Napoca.

„Droniuc Aszpazia şi Aldea Bogdan, avocat în Baroul Bucureşti,  la înţelegere cu inculpatul Bica Radu Vasile, au oferit acestuia suma de 25.000 euro, pentru ca, cel din urmă în calitatea sa de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, să le furnizeze informaţii obţinute în virtutea funcţiei şi astfel, să faciliteze cîştigarea unei licitaţii privind serviciile de mentenanţă pe stadionul „Cluj Arena”, pentru anul 2012. De asemenea inculpatul Bica Radu a pretins ca, la data de 27 octombrie 2011 să îi fie remisă o primă tranşă din suma convenită, respectiv 10.000 euro, bani pe care i-a primit efectiv la data de 31 octombrie 2011 în monedă naţională  respectiv suma de 43.000 RON, fiind prins imediat după comiterea faptei”, arată magistratul.

În motivare sînt descrise şi împrejurările în care Aspazia Droniuc a încercat să „rezolve” contractul pentru serviciile de mentenanţă la stadion. Aceasta a folosit în discuţiile telefonice cu Bica un limbaj codificat şi a încercat să i-a toate măsurile pentru a nu lăsa vreo urmă.

„După ce inculpatul a acceptat primirea sumei de 25.000 euro, la data de 26 octombrie 2011, chiar la solicitarea inculpatului Bica Radu, învinuita Droniuc Aspazia i-a făcut o vizită la biroul său de la Consiliul Judeţean Cluj. După părăsirea biroului vicepreşedintelui CJ Cluj, Droniuc Aspazia l-a contactat telefonic pe învinuitul Aldea Bogdan- avocat în Baroul Bucureşti, căruia i-a făcut cunoscut faptul că, <<i-a fost cerut acum urgent de către inculpat 10.000 …..şi că restul de 10-15.000 urmează să-i dea ulterior>>. În momentul în care învinuita Droniuc Aspazia i-a făcut cunoscut interlocutorului că nu are de unde să facă rost de bani în scurt timp, învinuitul Aldea Bogdan s-a oferit să-i pună el la dispoziţie. După acest contact, învinuita Droniuc l-a sunat din nou pe inculpatul Bica, căruia i-a confirmat că vineri 28 octombrie 2011 va trece pe la el pe la birou, ca să îi ducă „asigurările”. Inculpatul i-a replicat că nu se află în localitate vineri, părăsind municipiul Cluj-Napoca încă de joi 27 octombrie 2011, de la ora 14.00. În acest context, învinuita Droniuc i-a promis inculpatului că îl va resuna. La scurt timp de la convorbirea cu inculpatul Bica, învinuita Droniuc l-a contactat din nou telefonic pe învinuitul Aldea, căruia i-a făcut cunoscută împrejurarea că are nevoie de bani şi mai urgent deoarece „mîine la 14.00 pleacă”, cu referire la inculpatul Bica Radu. Legăturile susţinute şi apropiate dintre învinuiţii Droniuc şi Aldea Bogdan au relevat faptul că ambii au încercat să găsească varianta optimă şi sigură ca banii să ajungă la Droniuc, în condiţiile în care avocatul domiciliază în Bucureşti iar banii îi aparţineau acestuia. Relevant în speţă, este faptul că în discuţiile dintre Droniuc Aspazia şi Aldea Bogdan au fost excluse variantele de deplasare în vederea predării banilor, cu avionul, din motive de securitate, avocatul Aldea precizînd că la controlul din aeroport se face scanare cu raze, iar banii vor fi depistaţi, cu trenul nu se impune din motive de durată mare în timp şi nesiguranţă iar prin  virament bancar exista posibilitatea să se sesizeze Oficiul de Prevenire şi Combatere a spălării banilor”, a motivat magistratul.

Din documentul Curţii de Apel Cluj mai reiese că Bica a pretins remiterea, de urgenţă, a sumei de 10.000 euro, bani de care avea nevoie la imediata plecare în minivacanţa din Austria. De precizat că Aspazia Droniuc se află în atenţia procurorilor încă din 2009, tot pentru fapte de corupţie.

„DNA Cluj efectuează cercetări faţă de învinuita Droniuc Aspazia pentru infracţiunea de dare de mită în formă continuată prev. de art. 255 Cod penal cu aplicarea art. 41, 42 Cod penal, existînd date că, începînd cu anul 2009 aceasta este implicată în fapte noi de corupţie, alături de alţi participanţi”, se arată în sentinţa Curţii de Apel Cluj.

C. PURIŞ