Apostu a obţinut cîştig de cauză la CEDO din cauza condiţiilor din arest şi nerespectării dreptului la viaţă privată

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a admis, marţi, două acţiuni formulate de fostul primar al municipiului Cluj-Napoca, Sorin Apostu, împotriva statului român pentru încălcarea dreptului la viaţă privată şi pentru că a fost supus unor tratamente inumane în timpul arestului preventiv.

În acţiunea sa la CEDO, Sorin Apostu a reclamat faptul că în timp ce s-a aflat în stare de arest preventiv la centrul de detenţie al secţiei de poliţie din Cluj, între noiembrie 2011 şi ianuarie 2012, precum şi la închisorile Gherla şi Rahova a fost supus supraaglomerării, precum şi condiţiilor neadecvate de încălzire, iluminare şi igienă. În cazul acestei sesizări, Curtea a constatat că condiţiile fizice ale detenţiei sale i-au produs daune ce au depăşit nivelul inevitabil de suferinţă inerent în condiţii de detenţie şi, astfel, au atins nivelul minim de gravitate necesar pentru a constitui un tratament degradant, în înţelesul Articolului 3.
Totodată, fostul edil s-a plîns de faptul că a fost încălcat Articolul 8 din Convenţia Drepturilor Omului după ce pasaje din rechizitoriul procurorilor – în special discuţiile sale telefonice private interceptate de autorităţi – s-au scurs în media şi au fost publicate, apoi, în noiembrie şi decembrie 2011.

‘’Curtea a luat notă că esenţa plîngerii a fost faptul ca autorităţile au permis scurgerea de informaţii către presă, în locul publicării ulterioare a acestora. Drept urmare, Curtea nu a considerat că trimiterea făcută de guvern la posibilitatea unei plîngeri împotriva jurnaliştilor sau a companiilor media este relevantă în acest caz. Curtea a luat notă că, după publicarea informaţiilor, dl. Apostu nu a avut mijloace pentru a acţiona imediat în apărarea reputaţiei sale, întrucît stadiul dosarului nu era în curs de examinare în instanţă şi, astfel, acurateţea sau interpretarea conversaţiilor înregistrate nu puteau fi contestate. El nu a avut nici mijloacele să depună plîngere împotriva autorităţilor pentru scurgerea de informaţii şi, în absenţa unei surse clar identificate a scurgerii, ar fi fost prea împovărător pentru solicitant să depună o plîngere civilă. Curtea a luat notă că publicarea informaţiei din rechizitoriul procurorilor nu a dus la un progres în urmărirea penală şi nici nu a răspuns unei nevoi sociale presante. Scurgerea a fost, drept urmare, nejustificată. Curtea a observat că dosarele penale sînt supuse, pe bună dreptate, controlului judiciar, dar acest control se pierde dacă informaţia este scursă în presă.

Curtea a concluzionat că Statul nu şi-a îndeplinit obligaţia de a păstra în siguranţă informaţia aflată în posesia sa pentru a-i asigura dl. Apostu dreptul la respect pentru viaţa sa privată şi, de asemenea, nu a oferit niciun mijloc de redresare după ce încălcarea drepturilor sale s-a petrecut. Curtea a constatat, drept urmare, că a existat o încălcare a Articolului 8’’, se arată în decizia CEDO.

Apostu a mai cerut despăgubiri însă Curtea i-a respins solicitarea întrucît a depus pretenţia în afara limitei de timp stabilite de Curte.
Precizăm că decizia luată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu influenţează sentinţa dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie faţă de Sorin Apostu. Acsta a fost condamnat în 7 iulie 2014 la 4 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.

Singurul lucru care l-ar putea ajuta pe Apostu constă în faptul că decizia favorabilă dată de CEDO poate fi un element pe baza căruia să ceară revizuirea deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
C.P.