Alertă privind E.coli entero-hemoragica

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a numărat 3.255 cazuri de infectări cu E.coli enterohemoragica şi ( sau cu sindrom hemolitic uremic (SHU) asociat, apărut mai ales în Germania. Au fost şi cazuri suspecte de infecţie în 16 ţări ca Danemarca, Suedia, Austria, Canada, Franţa, Cehia, Grecia, Olanda, Luxemburg, Norvegia, Polonia, Spania, Elveţia, Marea Britanie, Canada şi Statele Unite. Cu cinci excepţii, toate aceste cazuri au avut o legătură cu de E.coli entero-hemoragica din Germania. Conform cercetătorilor de la Universitatea din Munster, ar fi vorba despre tulpina O104H4, o formă rară şi modificată a bacteriei, foarte rezistentă la medicamente, care poate cauza insuficienţă renală gravă.

Escherichia coli entero-hemoragică (EHEC) este o grupă de tulpini de bacterii patogene ce aparţin de Escherichia coli. Tulpinile EHEC produc diarei grave hemoragice, care pot deveni deosebit de periculoase, deoarece pot fi însoţite de deshidratări masive care pot provoca chiar şi moartea bolnavului. EHEC produce toxine, care sînt cunoscute şi sub numele de “verotoxine” sau “Shiga-toxine”, din cauza asemănării cu toxinele provocate de “dizenteria Shigella”. Tulpinile pot rezista la temperaturi care cresc de la 7 grade Celsius pînă la 50 de grade Celsius, valoarea optimă fiind la 37 de grade Celsius.

Sindromul uremiei hemolitice (SUH) este o complicaţie a unei infecţii, provocată de EHEC, care poate duce la blocarea rinichilor. Este o boală mortală, caracterizată prin blocaj renal acut, anemie hemolitică şi pierderea celulelor trombocite (trombocitopenie). Această boală afectează în mod predominant, dar nu exclusiv, copiii. Este adesea o boală mortală cînd apare uremia. De asemenea, în 25% din cazuri poate provoca complicaţii neurologice (atac de apoplexie şi coma).
Rezervorul natural al agenţilor patogeni pentru E.coli sînt rumegătoarele mari şi mici. Este important să ştim că E.coli entero-hemoragica se poate transmite de la om la om, pe cale orală sau prin atingerea persoanei contaminate, care nu şi-a spălat mînile după utilizarea toaletei (transmitere fecal-orală). Contaminarea se produce printr-o igienă deficitară, cînd urme de fecale pot ajunge pe alimente sau în apa de băut.

Timpul de incubaţie este de la două pînă la zece zile. Simptomele bolii sînt: dureri de cap, crampe intestinale şi diarei cu sînge. Mecanismul patogenetic care duce la deces este explicat prin acţiunea toxinelor, ce determină tulburări nervoase şi distrugerea mucoasei intestinale şi a pereţilor vaselor de sînge. EHC este o boală infecţioasă care trebuie declarată.
Tratamentul cu antibiotice nu aduce întotdeauna rezultatul scontat. Este foarte importantă izolarea bolnavului şi tratamentul de rehidratare a organismului cu soluţii electrolitice izotonice, asociat cu transfuzii de sînge.
Ca măsuri de prevenire a bolii se recomandă igiena riguroasă a mîinilor, iar fructele şi legumele vor fi fierte sau prăjite înainte de consumare.

Autorităţile sanitar-veterinare de la Bucureşti spun că nu există deocamdată semne de îngrijorare privind apariţia infecţiei în România. Sînt luate totodată suficiente măsuri stricte de igienă în unităţile de desfacere şi consum a alimentelor. Se cere şi din partea consumatorilor însă respectarea măsurilor de igienă. În ţara noastră este organizat, de cîţiva ani buni, un Program de Supraveghere a Bolii diareice acute (BDA) în sezonul estival cu precădere, cînd se urmăreşte desigur şi EHEC sau aparitia SUH. Pînă acum au fost semnalate doar cazuri simple de BDA, însă fără cazuri de EHEC şi SUH.

Comisia Europeană solicită persoanelor care au vizitat recent Germania să fie vigilente în cazul apariţiei simptomelor bolii, respectiv a diareii hemoragice, a durerilor de cap şi a crampelor abdominale.
Dr. Liana Monica Deac
Medic primar epidemiolog
Medic specialist Boli infecţioase