Zenovie Cârlugea, Lucian Blaga. Dicţionar esenţial-oameni din viaţa lui

Ca orice critic şi istoric literar care se respectă, şi Z.Cârlugea s-a fixat de-a lungul timpului în perimetrul unor teme esenţiale. Lucian Blaga- Bâncuşi-Arghezi reprezintă o trinitate valorică pentru care criticul din Tg.Jiu a făcut o adevărată fixaţie. Aşa, de pildă, a închinat lui Blaga nu mai puţin de zece cărţi, fiecare dintre ele abordând o anume tematică,un anume perimetru al creaţiei. Acum, ca la un sfârşit de bilanţ, el a adunat toate aceste cunoştinţe într-o lucrare de sinteză cu caracter enciclopedic şi bibliografic. E vorba de mulţimea de oameni şi personaje pe care Blaga le-a cunoscut, a avut legături de orice natură cu ele, au stat în prejma lui sau au devenit pentru scriitorul nostru subiecte de cercetare şi reflecţie. Cartea de faţă a fost concepută astfel ca un dicţionar de personaje, ilustrând, într-un fel sau altul natura interesului blagian pentru contemporanii săi, prin intermediul cărora „comunică sau se comunică” pe sine, „prin empatii şi adversităţi”. E un mod modern şi actual de a deschide uşa spre forul interior al poetului, spre ceea ce configurează substanţa eului său creator, delimitându-se de contextul trăirii fie prin simpatii, fie prin adversităţi.
Până în momentul de faţă autorul a tipărit la Tipo Moldova două volume însumând împreună peste 8oo de pagini şi iluminând traseul existenţial al poetului printr-un parcurs ideatic deosebit de semnificativ, împărţit în egală măsură între adulanţi şi contestatari.
Dicţionarul e conceput alfabetic, ca o desfăşurare vălutită de forţe culturale atrase de magnetul Blaga asemeni piliturii de fier din binecunoscuta experienţă şcolară. Sunt adunate în acest prim volum 211 prezenţe scriitoriceşti din ambele tabere, balanţa înclinând totuşi în chip evident spre oamenii care l-au apreciat şi venerat. Între aceştia se numără Ion Agârbiceanu, Ioan Alexandru, Vasile Băncilă, Ovidiu Drimba, Nichifor Crainic,Sextil Puşcariu, Gh.Pavelescu, Zevedei Barbu, Aurel Avramescu, Augustin Bena, Dan Barbilian, Ion Breazu, Bazil Munteanu, dar şi colegi şi discipoli din cercul Literar de la Sibiu, cum au fost D.D.Roşca, Radu Stanca, Ion Negoiţescu, Cornel Regman, Eugen Todoran, Nicolae Balotă, I.D.Sîrbu, Deliu Petroiu şi alţii. De cealaltă parte, Mihai Beniuc, Gh.Bogdan-Duică, Marin Ştefănescu,I.U. Soricu, D.Stăniloae, dar şi mulţimea de apropiaţi din cercul familiei şi muzelor sale, cum ar fi Victoria Bena-Medan, Livia Armeanu, Domniţa Gherghinescu-Vania, Coca Rădulescu, Eugenia Mureşanu, Elena Daniello, Olga Caba, Rosetta del Conte, Zorica Laţcu, Lelia Rugescu. Prin reînvierea unor astfel de vieţi şi de relaţii, descoperim adevărata viaţă a poetului, împărţită între creaţia literară şi tributul existenţei diurne. Portretistica lui Z.Cârlugea, ca şi reliefarea faptelor antrenează în desfăşurarea epică un mare număr de personaje şi de situaţii, unele dintre ele cu adevărat pitoreşti sau numai încărcate de semnificaţii.
Cel de al doilea volum al Dicţionarului, stăruie asupra altor 123 de personagii, alese şi ele cu grijă din marea masă a celor care au trecut, într-un fel sau altul, prin viaţa poetului, chiar dacă oarecum, implicarea lor a fost într-un anume fel mai redusă. Alegem câteva nume la întâmplare: Bartolomeu Anania, N.Bagdasar, Olimpiu Boitoş, Septimiu Bucur, Emanuel Bucuţa, Radu Brateş, Ovidiu Cotruş, Radu Dragnea, Ecaterina Focşeneanu, Ion Gheorghe, Vintilă Horia, Victor Iancu, Monica Lazar, Adrian Maniu, Ioan Miclea, Grigore Nandriş, Victor Papilian, Ion Apostol Popescu, Larian Postolache, Mihai Ralea, Nicolae Tolu, Lucian Valea,Vasile Voiculescu. Prezenţa fiecărui personaj în acest periplu biografic este argumentată cu grijă, prin apelul la memorii, confesiuni epistolare, corespondenţă, comentarii şi opinii asupra operei. Citatele sunt alese cu grijă, iar articolul vorbeşte de la sine despre modul cum se întreţine cultul unui scriitor. Autorul lucării nu se opreşte la simpla relatare şi situare valorică, ci oferă o listă de referinţe şi lucrări critice care deschid la rândul lor noi perspective de abordare a operei poetului. Rolul imediat al articolului de dicţionar este acela de a informa, documenta, de a face trimiteri la întreaga literatură română. Se lărgeşte mult cercul cunoscuţilor, prin aducerea în scenă a unor traducători din ţară şi străinătate, prin lărgirea spaţiului informativ cu referinţe la publicaţii străine,la prieteni şi cunoscuţi de peste hotare. În jurul numelui lui Blaga se coagulează o întreagă sferă de motivaţii umane şi spirituale, care îl aduce pe Blaga mai aproape de noi, de trăirea unei realităţi umane cu profunde reverberaţii atitudinale. Pe ecranul epocii, eonul Blaga întregeşte şi configurează un mod de a fi, o viaţă, citită şi văzută altfel, nu din punctul de vedere al centrului spre margine, ci dinspre margine spre centru.
Mircea Popa