Un sat poate deveni european numai prin accesarea unor importante investiţii comunitare şi guvernamentale

• Dialog cu ing. jur. Póka Andrei Gheorghe, primarul comunei Sîncraiu •

Aşezată în zona pre-montană a Apusenilor, la doar 6 km de magistrala rutieră E-60, comuna Sîncraiu a devenit un viguros spaţiu al turismului în zona vestică a Clujului, primind chiar indicativul de ,,Sat European’’, pentru modul exemplar cum s-au accesat şi implementat o serie de proiecte finanţate cu fonduri obţinute de la Comunitatea Europeană şi Guvernul României. Prin acestea s-a reuşit finanţarea întregii infrastructuri din perimetrul comunei, igienizarea corespunzătoare a celor cinci sate componente, colectarea şi transportul deşeurilor menajere, aducţiune apă şi canalizare pentru întreaga comunitate, ca să dăm doar cîteva exemple notabile din managementul administrativ implementat în ultimii 14 ani de conducerea comunei Sîncraiu. Toate acestea constituind preambulul la interviul acordat cu multă amabilitate ziarului Făclia de primarul acestei unităţi administrativ-teritoriale, cu deplină legitimitate europeană, domnul Póka Andrei Gheorghe.

– Domnule primar, vă număraţi printre personalităţile judeţului care au primit, în luna decembrie a anului trecut, distincţia ‘’Onoare pentru Cluj 2014’’, oferită de reprezentantul Guvernului în teritoriu, prefectul Gheorghe Ioan Vuşcan, în semn de apreciere şi recunoaştere a rezultatelor deosebite în administraţia publică, dar şi pentru atragerea de fonduri europene cu care aţi primenit şi modernizat comunitatea locală Sîncraiu. În acel act al prefectului găsim şi sublinierea ‘’Cu dumneavoastră Clujul este mai bogat’’
Desigur, bogăţia înseamnă, în primul rînd, confort civic pentru cei 1700 de locuitori ai comunei dumneavoastră, dar şi pentru miile de turişti, mai mult străini, care-şi petrec zile plăcute de concediu în această zonă vestică a judeţului nostru, unde există 46 de pensiuni clasificate de Ministerul Turismului. Şi cum turismul nu se poate promova fără o infrastructură corespunzătoare, vă rugăm să ne concretizaţi cîteva din dimensiunile acesteia.
• Dimensiunile au fost calibrate pe nevoile comunităţii locale, de a avea drumuri asfaltate, apă curentă şi canalizare, instituţii şi servicii comparabile cu cele din Comunitatea Europeană în care sîntem integraţi, dotările tehnologice necesare, inclusiv infrastructură forestieră şi agricolă. Sîncraiul se numără printre puţinele comune care au reţea de apă şi canalizare funcţionabile în toate satele componente, apa fiind asigurată prin forări din surse locale şi conectări la magistrala Bologa – Huedin. În subsidiar, am amenajat şanţuri betonate pentru preluarea şi scurgerea apelor în Alunişu şi Brăişoru, după modelul Sîncraiu, iar întregul traseu al Văii Călata a fost regularizat prin investiţii asigurate de Ministerul Mediului. Am reuşit să reabilităm şi să modernizăm drumurile comunale şi săteşti în spaţiul localităţilor Sîncraiu, Alunişu, Brăişoru, Domoşu şi Horlacea, folosind investiţii alocate de Guvern şi Măsurile 322 şi 125 ale FEADR.

– Cu paşi mărunţi, dar siguri, aţi… reabilitat întreaga comună. Opriţi-vă puţin la segmentul instituţional, deoarece majoritatea clădirilor vechi şi obosite, pînă mai ieri, au, acum, culoarea şi prospeţimea noului.
• Reabilitările nu au fost deloc uşor de făcut deoarece au necesitat proiecte, bani şi multe şantiere, amînarea lor presupunea costuri suplimentare. Împreună cu deliberativul comunei am stabilit priorităţile, adică: învăţămînt, cultură, sport şi alte domenii. A fost revigorată vechea clădire a Şcolii ,,Ady Endre’’ şi cea a claselor gimnaziale, cu finanţări de la Inspectoratul Şcolar Judeţean, Banca Mondială şi bugetul local; în vecinătatea acestor clădiri am construit o cantină şi un internat pentru elevii din zonă, unde sînt asigurate condiţii excepţionale pentru cazare şi studiu, iar la masă, pentru un abonament acceptabil, au acces şi elevii din Sîncraiu. Şi ca tabloul dotărilor să fie complet, am amenajat şi o bază sportivă cu tribună.

– Ce au presupus aceste reabilitări?
• Lucrări de rezistenţă, schimbări de acoperişuri, de tîmplării, parchet, instalaţii electrice, porţi şi garduri, zugrăveli interioare şi exterioare, reţele de apă şi canalizare, jgheaburi şi burlane, amenajări de bucătării în unele Cămine culturale, unde se organizează diferite evenimente ale comunităţilor locale şi chiar supraînălţări. Prin asemenea procese au trecut Grădiniţa din Sîncraiu, Şcoala din Horlacea, căminele culturale din Sîncraiu, Domoşu, Horlacea, Alunişu şi Brăişoru, clădirea Primăriei şi Postul de Poliţie. Aceeaşi primenire şi dotare a suferit-o dispensarul uman şi sala de festivităţi.

– Din 2002 şi pînă în 2014, unitatea administrativ teritorială pe care o conduceţi de 14 ani a obţinut numeroase premii şi distincţii, dintre care amintim: Cea mai bine gospodărită comună din judeţ; Cea mai curată comună din judeţ; Diplomă de merit în campania de colectare DEEE; Diplomă de excelenţă pentru Şcoala ,,Ady Endre’’; Diploma ,,Primar cu viziune’’; Primar chibzuit’’; Diploma de excelenţă ,,Primar de patru stele’’; cel mai înalt onor pare a fi certificatul de ,,Sat European’’, înmînat de delegaţia Comisiei Europene. Putem afirma că aveţi o vitrină cu o colecţie destul de consistentă şi chiar de invidiat de mulţi colegi de-ai dumneavoastră.
• Aceste plăcute, hai să le zicem, onoruri vin ca un corolar al muncii în echipă, transparenţă şi consecvenţă, depuse de întreg personalul Primăriei, Consiliului local, instituţiilor comunei, al cultelor religioase, al societăţii civile, a fiecărui cetăţean ce trăieşte în acest spaţiu, care cu toţii au susţinut proiectele noastre de europenizare prin transformări edilitar-gospodăreşti calitative, ce nu puteau fi, totuşi, materializate fără sprijin financiar guvernamental şi european.

Am fost acceptaţi în marea familie a comunelor europene şi prin implementarea unor micro–proiecte finanţate de bugetul comunei, cu trimitere la colectarea selectivă, reabilitări fîntîni, panouri informative, indicatoare stradale, marcări trasee turistice prin panouri sculptate, editarea unor pliante turistice etc. Nu am neglijat componenta sportivă şi de agrement, construind o arenă sportivă cu tribună şi iluminat public, amenajînd şi o zonă de recreere la lacurile de la poalele muntelui Horaiţa. Am dezvoltat şi modernizat iluminatul public în cele cinci sate ale comunei prin achiziţionarea sistemului cu LED, ce va duce la amortismentul investiţiei prin reducerea consumurilor facturate, modernizînd infrastructura agricolă şi forestieră ce cuprinde un drum forestier pe traseul Valea lui Băl – Lacuri, lung de 5,6 km cu un şanţ betonat de 3 km pentru colectarea apelor; drumurile agricole pietruite au o lungime totală de 15 km, finanţarea fiind tot din surse europene. Dacă deschid mapa, vă pot oferi şi alte exemple.

– Mulţumesc, domnule primar Póka Andrei Gheorghe, însă nu vreau să încheiem dialogul nostru fără a păşi puţin şi în domeniul turismului din această frumoasă comună de la poalele Apusenilor, unde se simte atmosfera marii sărbători a Paştelui.
• Turismul s-a legitimat după 1990 ca o afacere de familie şi a căpătat dimensiuni apreciabile. Azi avem 46 de pensiuni clasificate de Ministerul Turismului, care asigură masă – casă la peste 300 de persoane zilnic. Predilect, străinii se bucură de ospitalitatea sîncrăienilor, le place arhitectura veche, dar bine dichisită, dotările interioare care excelează prin cusăturile şi chiar aşternutul tradiţional, bucătăria gospodinelor este bogată şi diversificată, iar împrejurimile sînt mai mult decît provocatoare. Muntele Vlădesei, Lacul Fîntînele, barajele hidrotehnice, Cascada Răchiţele sînt doar cîteva obiective de neocolit iarna şi vara, la care se adaugă posibilitatea de a face drumeţii mai scurte cu căruţe şi sănii. Avem o zonă piscicolă bine dezvoltată pentru undiţari, centru de informare turistică, altul de informatică şi numeroase obiective istorice, între care Casa memorială Ady Endre, iar acum pregătim amenajarea unei case tradiţionale pe care o vom dota cu tot ceea ce vom putea achiziţiona din istoria comunei, prin donaţii sau cumpărări. În acest an va fi dată circuitului turistic. Sub genericul ,,Comuna înflorită’’ am sădit mii de flori în perimetrul satului de centru, urmînd să extindem acţiunea floricolă şi în localităţile componente comunei.

Cei mai mulţi turişti vin de Zilele Comunei, la Festivalul Măceşelor, de sărbătorile de iarnă şi Pascale, la festivalurile folclorice internaţionale, la cele sportive şi la Tabăra Internaţională de Folclor, care a ajuns la cea de a 25 a ediţie, iar numărul tinerilor participanţi a atins cifra de 600; mulţi dintre ei vin din America, Japonia, Asia, Africa şi Europa. Crearea Brandului regional Călata are suficiente… carate geo-turistice generate la Sîncraiu.

Interviu realizat de Dumitru VATAU