Tot ce e stupid, este posibil

Ne confruntăm cu un post-modernism feroce și nu încetăm să ne minunăm. De ce?Fiindcă nimeni nu explică pe înțeles ce-nseamnă să neglijezi cultura, să sfidezi morala, să trăiești doar pentru a strânge cu lopata bani și a cheltui bezmetic. Nimeni nu mai are răbdarea și înțelepciunea să strige: Ho! Opriți-vă! Vă dați singuri foc la valiză! … restul sunt „fraze”.

Și „frazele” sunt de multe feluri: promisiuni – scuze – amăgiri – justificări ticluite – jurăminte inventate – dovezi măsluite, etc., etc., etc. – registrul e vast și din greu accesat, căci lumea e-n vânzoleală maximă, lumea e lacomă, lumea e perfidă, lumea e ipocrită, lumea e bolnavă!

Lumea e nebună! – auzi tot timpul în jur, așa ca o justificare la „dat fiind faptul, să nu vă mirați de ce fac!”

Lumea e mincinoasă! – auzi tot timpul. Și-atunci? „Și-atunci eu de ce să spun Adevărul? Ce, io-s mai prost?”.

Lumea e prefăcută! – auzi tot timpul. „Păi, ce, eu nu știu să joc roluri?” …

Lumea e rea! – auzi tot timpul în jur. „Las’ să fie! Că nu mă-ntrece!” …

Lumea e o cocină de porci! – auzi tot timpul în jur. Și cine se bălăcește mai cu plăcere în ea? …

Lumea e …

Păi, Lumea suntem noi!

Asta uităm să le spunem copiilor, tinerilor, adulților, bătrânilor, nouă înșine … de-o mie de ori și apoi iar …

… și-apoi ne mirăm?!

„Eu sunt în afara politicii, nu merg la vot, nu mă interesează nimic, n-am treabă cu societatea, cu Lumea!” – îmi spune ieri un taximetrist, uluindu-mă. Și ar fi trebuit să călătoresc cu el, pe jos, până pe Marte, ca să-l fac să înțeleagă ce enormă tâmpenie îl ghidează în viață. Căci oricine este legat de TOTUL – asta-i Legea și excepții nu-s, decât pustnicii din vârfuri de munte binecuvântate cu mănăstiri. Dar nici ei nu sunt singuri … îl au pe El și ne au pe noi, omenirea, pentru care se roagă …

Și au de ce … căci suntem inconștienți, tembeli, fanfaroni, bezmetici, rătăciți, tolăniți pe neesențial, certându-ne pe șezlonguri comode, vorba lui Toffler, pe puntea unui Titanic ce se scufundă … Și ne etalăm, fără rușine, ambițiile de a fi „cel mai mare în parcare”, poluând, înfricoșând prin înarmări pe cât de stupide, pe atât de periculoase, și pe atât de reale … și în general făcând prostii peste prostii, care însă costă! Și care aduc frică și nefericire.

Stupid, nu?

Stupid e și să fredonez emfatic pe tema calitatății vieții, în timp ce bagi cu polonicul E-uri în mâncare.

Stupid e și să zici că secolul XXI este o minune de succese – frumusețe – bunătate – democrație, când o mare parte din populația planetei, suferă sau chiar moare de foame.

Stupid e și să vorbești despre raționalitate în timp ce aloci fonduri uriașe pentru arme, din ce în ce mai sofisticate, care confiscă nu doar bani ci și inteligențele cele mai briliante ale Terrei, confiscă timp, confiscă scop!

Stupid e și să te războiești cu ură de moarte, frate cu frate, cum facem noi de-o vreme, uitând că avem toți un Ideal comun. Sau, cel puțin ar trebui să avem.

Stupid este să-ți irosești viața pe fleacuri – pe minciună – pe intoleranță – pe ură – pe invidie – pe răzbunare, cum este la modă azi în Lume.

… Nu de alta, dar … Tot ce este stupid, este posibil!

Și, cui ajută?

Stela – Maria Ivaneș