TIFF 2019

Janovics Jeno, geniul clujean al filmului. Povestea Hollywood – ului transilvan

2 – 9 iunie * Muzeul de Artă

Expoziţiile deschise la Muzeul de Artă, toate încadrate TIFF – ului, merită şi trebuie văzute. Am scris pe larg în ediţia de luni a cotidianului nostru, despre Costumele Oanei Păunescu, costume pentru film, pretenţioase ca materiale şi lucrături, costume pe care nu avem cum să le vedem life decât în filme. Alta este percepţia când te afli în faţa lor.

A doua expoziţie asupra căreia mă opresc este sugestiv intitulată Janovics Jeno. Geniul clujean al filmului, carte de istorie a cinematografului clujean şi nu numai semnată Varga Attila şi Adelina Chişu.

Personal, am mai avut ocazia să scriu despre Janovics Jeno (1872 – 1945), asupra căruia revin cu aceeaşi plăcere. Motivele sunt multe şi întemeiate. Sunt dovada că visele devin realitate când îţi doreşti ceva cu ardoare. Şi visul lui Janovics a prins viaţă în vara lui 1913, odată cu proiecţia unui film în spaţiul fostului Teatru de Vară (actualul Teatru Maghiar de Stat Cluj – Napoca), vis materializat “pe scena propriului oraş, devenit între timp, un imens platou de filmare. Aşa a început, pentru fiecare, Promenada Viselor…”.

Deschisă în parteneriat cu TIFF – ul, expoziţia în sine este fascinanta poveste a Hollywood – ului transilvan, perioadă derulată între 1913 şi 1920, opt ani în care au fost turnate 66 de filme, toate cu proiecţii în întreaga lume. Clujul a devenit astfel un platou de filmare, aici formându-şi mâna nume de referinţă cum sunt Sir Alexander Korda şi Michael Curtiz (Oscar pentru Cassablanca).

Pentru 1913 – 1920 vorbim practic despre Janovics Studio (1914), Proja Studio (1915), Corvin Studio (1916), Transsylvania Studio (1917), toate coordonate de Janovics, prezent în viaţa studiourilor prin mai multe activităţi, de la scenarist la regizor, actor, producător.

Michael Curtiz şi Sir Alexander Korda şi-au făcut ucenicia la Cluj. Curtiz a realizat Escortata (1914; proiectat la TIFF anul trec ut), Slugarii împrumutaţi, Banul Bank, în timp ce Sir Korda a realizat aici Nopţi albe, Bancnota de un milion de lire, Bărbatul cu două inimi, Poveşti despre maşina de scris.

Nu în ultimul rând, expoziţia interesează, graţie fotografiilor de epocă, prin incursiunea în Clujului sfârşitului de secol XIX şi începutul de secol XX. O incursiune fantastică prin locuri de ieri dar şi de azi.

Meritul incursiunii în istoria cinematografiei clujene revine celor doi inspiraţi autori, Varga Attila şi Adelina Chişu, autori ce pun la dispoziţia celor interesaţi şi volumul expoziţiei, cel care dă şi genericul.

Posterele (în limba română), fotografiile, o maşină de scris, aparate de proiecţie, toate la un loc potenţează expoziţia, sporindu-i valoarea. A-i trece pragul este un act de cultură pentru orice om. Trebuie să cunoaştem valorile spirituale ale Clujului, şi Janovics Jeno este unul dintre exponenţii de frunte ai spiritualităţii Cetăţii noastre.

Conferinţa “Janovics Jeno. Geniul clujean al filmului”

miercuri 5 iunie, 16. 00 * TIFF Lounge, Piaţa Unirii

Aveţi ocazia să vă întâlniţi cu istoricul Varga Attila şi Tudor Giurgiu, dialog ce se anunţă interesant, care se şi cere onorat de cât mai multă lume.

“Grozăvia lumii”

vineri 7 iunie, 19. 30 * Biserica Piaristă

Filmul a fost realizat de Janovics Jeno în 1920, scenariul fiind semnat de prof dr Constantin Levaditi şi de Gyalui Jeno.

Demostene ŞOFRON