Teatrul Naţional Cluj-Napoca

“Meşterul Manole”, mitul creaţiei ca izbăvire divină

sâmbătă, 9 mai, 19.00 * https://www.teatrulnationalcluj.ro

Naţionalul clujean ne oferă, nu întâmplător cum veţi vedea, una dintre lucrările de referinţă din dramaturgia blagiană, Meşterul Manole, omagiind astfel cei 125 de ani de la naşterea uneia dintre figurile emblematice ale spiritualităţii noastre. Este piesa despre care criticul Adrian Ţion scria în Făclia din 12 iunie, 2018: “În sfârşit o premieră reprezentativă pentru omagierea personalităţii părintelui spiritual al Teatrului Naţional din Cluj şi o contribuţie majoră în vederea centenarului Marii Uniri! Teatrul Naţional „Lucian Blaga“ din Cluj se dovedeşte demn de numele ce îl poartă. Premiera cu Meşterul Manole tinde să fie un eveniment. Piesa a primit carnaţie scenică postmodernistă în regia tânărului regizor Andrei Măjeri, plasând acţiunea, după dorinţa autorului, în „timp mitic românesc“. Viziunea regizorală se concentrează pe mitul creaţiei ca izbăvire divină, abstrasă din haosul rătăcirilor. Nuanţele de eseu teatral sunt îmbinate cu cele de feerie poetică vizuală şi tragism mitic. Spectacolul este rezultatul însumării unor sinteze sincretice, eşalonate în ritm baladesc, oniric”,

La rândul său, Andrei Măjeri, scrie următoarele: “Variantă a unei povești întâlnite prin Balcani și aiurea, Meșterul Manole de Lucian Blaga devine o permanentă căutare a perfecțiunii, a unuia dintre rosturile fundamentale ale omului – acela de ziditor/creator. În spectacolul nostru, un meșter devenit ateu gustă, în dificilul său drum spre creație, din diferitele credințe ale locului, opera sa fiind finanțată de cea mai puternică și instituționalizată dintre ele. Pentru împlinirea capodoperei sale, ajunge la sacrificiul suprem și face moarte de om/femeie. Textul lui Blaga păstrează specificul narativ tragic al legendei, care devine aici spațiu de comemorare, dar și de posibilă interogare printr-o contra-memorie. Considerăm că în contextul celor 100 de ani de la Marea Unire putem naște o dezbatere prin „remixarea” acestui mit fundamental. O societate matură poate reflecta asupra ei inseși. La fel cum grecii antici mergeau la teatru cunoscând subiectul piesei, așa și publicul contemporan vine la Meșterul Manole având în minte o clară succesiune a evenimentelor, dar pregătit pentru a fi provocat cu interpretări inedite și invitat mereu să ia distanță față de reprezentarea mitului. Interogând habotnicia (împreună cu ritualurile și tradițiile văzute ca un construct social), permanenta ctitorire a țării și perspectiva feministă, spectacolul lansează un concept tributar celor mai puternice anxietăți artistice. L-am numit COMPLEXUL MANOLE”.

Meşterul Manole de Lucian Blaga: regia și ilustrația muzicală: Andrei Măjeri, decor și video design: Mihai Păcurar, costumes and styling: Lucian Broscățean, mișcarea scenică: Sinkó Ferenc, pregătirea muzicală: Incze G. Katalin, încălțăminte: Mihaela Glăvan, imprimeuri digitale realizate la: YOUNG Advertising, consultant creativ: Liana Martin, asistenţi de regie: Alexandra Felseghi, Petro Ionescu, maestru de lumini: Mădălina Mânzat * distribuţia: Manole: Radu Lărgeanu, Întâiul (a fost cândva cioban): Mihai-Florian Niţu, Al doilea (a fost cândva pescar): Cosmin Stănilă, Al treilea (a fost cândva călugăr): Radu Dogaru, Amfitrion spectacol / Doamna lui Vodă: Miriam Cuibus, Vodă: Ioan Isaiu, Solii lui Vodă:Anca Hanu, Sânziana Tarţa, Umbra lui Manole: Ruslan Bârlea, Protestatarul / Arhanghelul: Cristian Rigman Femeile: Adriana Băilescu, Elena Ivanca, Irina Wintze, Meșterii copii / Călugării: Dragoș Bârlea, Tudor Corb, Teodor Pop-Curșeu și Alex Todea

Demostene ŞOFRON