TABĂRA DE CREAŢIE ARTISTICĂ DIN ZONA DEJULUI A ŞCOLII DE ARTE CLUJ-NAPOCA, 4-9 IULIE 2016

De câteva zile, artiştii în formare din Cluj-Napoca, Turda şi chiar din Constanţa şi-au stabilit cartierul general în comuna Căşeiu, cu prilejul taberei de creaţie artistică a Şcolii de Arte Cluj-Napoca. Pictorii în devenire, treisprezece la număr, au fost îndrumaţi pe tot parcursul desfăşurării taberei de către Vasile Corpodean, managerul Şcolii de Arte Cluj-Napoca şi experţii Monica Korent, Cristian Goilă şi Felicia Răcean. Aceştia au vizitat mai multe locaţii, scopul explicit al taberei de la Dej fiind transpunerea în arte plastice a obiectivelor culturale şi turistice din zona de Nord Est a judeţului. „Începând de luni, 4 iulie, am pornit într-un periplu de documentare la castelul de la Răscruci, cel de la Bonţida, Cetatea lui Gelu de la Dăbâca, la rezervaţia naturală „Stufărişul de la Sic” – cea mai mare rezervaţie de stuf după Delta Dunării – la Complexul de artă modernă al regretatului Alexandru Chira, de la Tăuşeni. Am fost şi la Gherla, unde am vizitat Catedrala Armenească, unde se află renumitul tablou al lui Rubens, „Coborârea de pe cruce”, la Mănăstirea Nicula, apoi la Dej, unde am vizitat şi Biserica reformată, urmând ca toate aceste obiective să reprezinte subiectul unor lucrări realizate de către participanţii la tabără. Eu am adus cu mine, de la Turda, trei cursanţi: pe Carla Simon, în vârstă de 12 ani, cea mai tânără participantă, pe Theodor Romilă, elev la Liceul „Liviu Rebreanu” şi pe Albert Mezey, de 24 de ani, care a participat şi la Tabăra de creaţie artistică a Şcolii de Arte Cluj-Napoca, de anul trecut, din zona Turzii ”, a declarat d-na Felicia Răcean, coordonatorul secţiei externe Turda de Arte vizuale. Distinsa coordonatoare a mai mărturisit că imaginile obiectivelor au fost luate de către „ucenici” din cele mai diverse unghiuri, ca să difere unele de celelalte, iar fiecare participant şi-a ales două teme, pe care le-a reprezentat apoi în lucrările sale, în funcţie de afinităţile sale: unii au preferat bisericile sau clădirile, iar alţii peisajele sau structurile moderne ale lui Alexandru Chira de la Tăuşeni. La rândul său, expertul secţiei de Arte vizuale a Şcolii de Arte din Cluj-Napoca, Cristian Goilă ne-a declarat următoarele: „Au venit – împreună cu mine şi cu d-na Korent Monica – opt cursanţi de la Cluj-Napoca şi o doamnă din Constanţa, Mihaela Cojocaru. Ne cunoştea din tabăra de iconografie de la Voivodeni, din 2015, şi am comunicat în permanenţă, dânsa fiind foarte pasionată de pictură şi, în acelaşi timp, de poezie. Referitor acum la tehnica pe care o abordăm în tabără, aceasta constă în culori de apă şi acrilic pe pânză, iar subiectele sunt cele stabilite în periplurile noastre, fiind tratate de către fiecare în manieră personală, în stiluri diferite: de la realism până la impresionism şi chiar modernism. Dar câştigul acestei tabere este în primul rând detaşarea de tumultul oraşului, relaxarea şi apetitul pentru pictură, culoare şi mişcare în aer liber – practic, o viaţă ieşită din tiparul cotidianului”. O abordăm şi pe d-na Mihaela Cojocaru din Constanţa, menţionată anterior de către expertul Cristian Goilă. Impresionată, aceasta afirmă că s-a îndrăgostit realmente de colectivul de coordonatori şi cursanţi ai Şcolii de Arte Cluj-Napoca: „Am învăţat de la dânşii lucruri deosebite şi foarte importante pentru pregătirea mea de pictor, eu în viaţa particulară fiind absolventă de Drept, iar în prezent sunt pensionară şi proaspăt absolventă, de anul acesta, a Şcolii Populare de Arte şi Meserii „Theodor Burada” din Constanţa, membră a „Careului Artelor – Amfora” din Constanţa, a Asociaţiei Artiştilor Amatori din Constanţa şi a Ligii Scriitorilor din România, cu patru volume, publicate, de versuri”. O remarc, muncind cu râvnă în faţa şevaletului şi pe cea mai tânără participantă la tabără, Carla Simon, elevă la Liceul “Horia, Cloşca şi Crişan” din Turda. În ciuda vârstei sale fragede, aceasta este deja cursantă în anul II a Şcolii de Arte, secţia externă Turda, având în portofoliu participări la diverse concursuri de profil – organizate la Cluj-Napoca sau în Turda natală. „Îmi place să pictez peisaje, pentru că atunci devin mai liberă şi mai fericită”, mărturiseşte aceasta, scurt şi cuprinzător. Aflăm de asemenea că un alt participant la tabără, turdeanul Albert Mezey, care munceşte la o firmă privată, preferă să-şi petreacă zilele de concediu de odihnă în tabăra de creaţie de la Dej: “Am mai fost prezent şi în tabăra de pictură de anul trecut, de la Cheile Turzii. Ce-mi place la acest gen de activităţi este în primul rând faptul că am ocazia să cunosc persoane noi şi să învăţ de la ele lucruri neştiute de mine până atunci. Îmi petrec concediul aici pentru că atunci când creez ceva mi se pare cel mai reuşit şi mai folositor mod de relaxare. Tabăra aceasta se defineşte prin oamenii diferiţi care participă şi tocmai de aceea fiecare tabără de creaţie este unică în felul ei. Şi acum două săptămâni am participat la o acţiune similară la Şcoala de Arte din Oradea, la Tabăra de pictură „Lotus”, fiind nominalizat de către Şcoala de Arte Cluj-Napoca să reprezint judeţul Cluj”. La finalul şederii noastre la Căşeiu îl abordăm şi pe managerul Şcolii de Arte Cluj-Napoca. Acesta ne declară, la rândul său următoarele: “Tabăra de creaţie artistică din zona Dejului, care se desfăşoară în perioada 4 – 9 iulie 2016 se află acum aproape de final. Este axată pe transpunerea prin intermediul artelor plastice a obiectivelor culturale şi turistice din zona de NE a judeţului nostru şi, practic, reprezintă încheierea unui proiect desfăşurat pe o perioadă de opt ani – în care au avut loc mai multe tabere de arte plastice itinerante în judeţul Cluj – iar toate lucrările realizate de cursanţi în taberele precedente ale şcolii de-a lungul anilor, plus cele din proiectul “Clujul – Oraşul Comoară” se vor regăsi într-o importantă expoziţie de prezentare a judeţului Cluj ce va fi vernisată în luna noiembrie, la aniversarea oficială a 60 de ani de existenţă a Şcolii de Arte Cluj-Napoca”. Acest gen de tabere au, în concepţia organizatorilor, un triplu rol: în primul rând educativ – pentru că aici se desfăşoară cursuri intensive, coordonate de experţi, apoi cultural – prin prezentarea şi vernisarea lucrărilor prezentate, cât şi social – prin prieteniile şi afectivitatea artistică ce se stabileşte între participanţi.

Părăsim tabăra de creaţie artistică din zona Dejului, cu o zi înainte de finalul său, când experţii şi coordonatorii săi vor evalua roadele muncii pasionaţilor de pictură din Cluj-Napoca, Turda şi Constanţa. Conştienţi că la Şcoala de Arte din Cluj-Napoca o mână de oameni inimoşi şi capabili se încăpăţânează să lupte cu orice preţ pentru a transmite celor pe care-i pregătesc, acel fior unic, inefabil, rezumat în trei cuvinte: „dragostea pentru culoare”.