Starea de blocaj la Primăria Râşca a luat sfârşit

Fostul edil al comunei Râşca, Ioan Morar nu mai are nicio şansă de a reveni în fotoliul de primar al acestei unităţii administrative. Şi asta după ce a pierdut definitiv procesul ce viza anularea ordinului emis de prefectul judeţului Cluj prin care s-a constatat încetarea mandatului de primar după ce a fost condamnat definitiv pentru abuz în serviciu.

Ioan Morar şi-a pierdut mandatul de primar în luna octombrie 2016 ca urmare a ordinului emis în acest sens de prefectul Ioan Vuşcan. Demersul prefectului a venit după ce instanţa Curţii de Apel Cluj l-a condamnat definitiv pe Ioan Morar pentru abuz în serviciu. În urma procesului de fond, Judecătoria Huedin a dispus condamnarea lui Morar la şase luni de închisoare pentru două infracţiuni de abuz în serviciu. Morar a făcut apel, iar Curtea de Apel Cluj i-a admis contestaţia schimbându-i încadrarea juridică din două infracţiuni de abuz în serviciu într-o singură infracţiune în formă continuată, dar i-a menţinut pedeapsa de şase luni de închisoare cu suspendare.

Cu toate acestea, Ioan Morar s-a înscris în cursa electorală din 2016 pentru un nou mandat de primar la Râşca, fiind susţinut de PNL. Deşi avea o condamnare definitivă pentru abuz în serviciu, Morar a putut candida din nou pentru că pedeapsa accesorie de interzicere a dreptului de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice a fost suspendată. La scrutinul din 5 iunie 2016, liberalul a ieşit câştigător însă în octombrie prefectul a emis ordinul prin care se constata încetarea de drept a mandatului de primar a lui Ioan Morar. Liberalul a făcut apel la instanţă, cerând anularea ordinului prefectului. Tribunalul Cluj a dispus însă respingerea ca nefondată a acţiunii lui Ioan Morar. Cu toate că hotărârea instanţei era definitivă, Ioan Morar a înaintat recurs la Curtea de Apel Cluj. Ba mai mult, a sesizat şi Curtea Constituţională. Practic, demersul lui Ioan Morar de a înainta recurs a reprezentat un abuz de drept pentru că este arhicunoscut faptul că în astfel de situaţii legea nu prevede cale de atac. Toate aceste demersuri juridice nu au făcut decât să ţină administraţia din Râşca în blocaj întrucât nu au putut fi organizate alegeri locale parţiale pentru funcţia de primar atât timp cât situaţia juridică a fostului primar nu era clarificată. Situaţia a fost tranşată recent de Curtea de Apel Cluj, care a dispus respingerea acţiunii lui Ioan Morar ca fiind inadmisibilă.

În aceste condiţii nu mai rămâne decât să înceapă demersurile pentru organizarea de alegeri locale parţiale în comuna Râşca.

Precizăm că în cazul unor eventuale alegeri parţiale locale, în judeţul Cluj nu doar locuitorii din Râşca vor fi chemaţi la urne pentru a-şi alege primarul. În alte două comune clujene vor trebui organizate alegeri pentru funcţia de primar după ce, în ambele cazuri, funcţia a rămas vacantă pe fondul decesului titularului. Este vorba de comunele Corneşti şi Băişoara.

C.P.