Simpozion dedicat cânepii şi multiplelor utilizări

Prima zi a “Festivalului Cânepii” a debutat în sala “Reduta” a Muzeului Etnografic al Transilvaniei cu simpozionul “Cânepa – Tradiţie, Hrană, Confort şi Sănătate”, la care au participat investitori, cultivatori şi procesatori de cânepă.
Simpozionul a reunit persoane din diverse zone ale ţării, pasionate atât de perpetuarea acestei culturi, cât şi de păstrarea tradiţiilor populare. De la bun început trebuie spus că unul dintre principalele scopuri ale manifestării este scoaterea acestei culturi din conul de umbră în care a intrat în ultimul timp, în special datorită asocierii făcute complet aiurea de legislatorii noştri între cânepă şi canabis. Din păcate, aşa cum se întâmplă de prea multe ori, dorinţa de a armoniza legislaţia românească cu cea europeană a dus şi la interpretări exagerate, care au eliminat o bună parte dintre cultivatorii de cânepă în sistem gospodăresc.
După cum afirmă Leontina Prodan, preşedinta Asociaţiei Cultură Tradiţii, Identitate, unul dintre iniţiatorii Festivalului, apariţia Legii 143, care interzice cultivarea de canabis, nu “face diferenţierea între cele două specii “cannabis sativa” (cultivată în România – n.r.) şi “cannabis indica” (din care se obţine drog – n.r.)”, victimă devenind astfel cânepa românească.
Lucrurile sunt şi mai clar explicate de cercetătorul ştiinţific Constantin Găucă, realizator de soiuri româneşti de cânepă, care precizează că soiurile româneşti de cânepă aparţin speciei “cannabis sativa”, omologate cu certificat de testare, conţinutul de cannabinoide al acestora fiind sub limita acceptată de lege, de 0,2%. Altfel spus, această cânepă nu poate fi utilizată pentru producerea de droguri. De asemenea, în lanurile de cânepă industrială nu poate fi cultivată cânepă din soiurile “cannabis indica”, deoarece trebuie eliminate din lan plantele mascule pentru a se putea obţine droguri, ceea ce este extrem de dificil.
Cânepa – ţesătură şi material de construcţie
Trebuie remarcat că simpozionul a abordat diferite aspecte legate de beneficiile şi avantajele acestei plante – “Cânepa românească nu este un drog. Este un miracol” (Virginia Faur), “Aspecte privind berea obţinută prin adaosul de seminţe de cânepă alimentară şi in” (Aurel Bria) -, de întreţinerea şi valorificarea acestei culturi – “Cooperativa – cultivatori mari şi mici” (Puiu Ioan), “Tehnologia de cultivare a cânepii industriale pentru sămânţă” (Diana Popa, Alexandru Boburuz), “Tehnologii inovative pentru valorificarea integrală şi sustenabilă a cânepii” (Cecilia Sârgie, Dana Radu – Universitatea “Aurel Vlaicu” Arad) – sau referitoare la tradiţii şi utilizări mai neobişnuite ale cânepii – “Cânepa şi Albina – două valori inestimabile ale României” (Alina Varadi, Felicia Tulai), “Ţesături tradiţionale şi artă decorativă. Muzeul Cânepii (Arabela Zoy Antal, Alex Pop, Ioana Cadar, Leontina Prodan), “Planta de cânepă în construcţii” (Raluca Fernea), “Casa Cânepii şi zidăria de cânepă în Satul Brâncovenesc” (Liviu Drăgici, Gheorghe Căpuşan).
Să nu încheiem înainte de a reaminti că “Festivalul Cînepii” va continua sâmbătă şi duminică, două zile în care, pe Dealul Soporului, la Muzeul „Poarta de su’ Feleac” construit de Gheroghe Căpuşan, se vor desfăşura ateliere de lucru şi demonstrative (cusut, brodat, ţesut, jucării textile, zidărie cu cânepă, olărit, gastronomie etc.), un târg al meşterilor populari, precum şi spectacole artistice.
V. DĂDULESCU