Simeze clujene

Victor Apostu, Adela Kostyal şi Viorica Pop la Bastionul Croitorilor

Recenta expoziţie de pictură deschisă la Bastionul Croitorilor din Cluj s-a bucurat la vernisaj de mulţimea de prieteni ai artiştilor, dar şi de turişti interesaţi de cultură, de artă, aflaţi în trecere prin oraşul nostru. Zidurile de piatră ale edificiului medieval s-au obişnuit să susţină, cu plasticitatea lor patinată de istorie, evenimente vesele şi de suflet legate de limbajul emoţionant al artei zilelor noastre. Ce mister al timpului, al creşterii, încununează acest Bastion devenit POARTĂ spre cultură, spre o viaţă cu idealuri, cu speranţă de mai bine… Cei trei artişti şi-au selectat prezenţa în spaţiul expoziţional diferenţiindu-şi cu luciditate efuziunile creative, astfel ca identitatea demersurilor fiecăruia dintre ei să fie pregnantă, să rămână vie în arhiva „personală” a vizitatorului expoziţiei.

Victor Apostu, grafician, absolvent al universităţii de artă din oraşul nostru, expune un ciclu al „memoriei”, care duce spre o „aducere aminte” colectivă, în care ne regăsim… O încăpere rustică, părăsită de bunicii noştri, devenită „cămin” pentru descendenţii orăşeni care revin ocazional pentru cultivarea poate a unei arhaice grădini moştenite şi ea. Câteva tractoare de pe vremea S.M.T.-urilor de acum uitate (dar care „ţipă” şi ele în roşu, semnalizând expresionist „progresul” contemporan), câteva ciori care mai animează o lume încremenită aparent… Spaţii de locuit construcţii geometrice, cu interioare animate de destinele unor personaje care tânjesc după o Lumină, poate şi după căldură, aproape intangibile, de o altă esenţă, încă vie. Toate în devenire, sugerând treceri de la vizibilul aparent, banal, spre un invizibil adânc, secret, incitant.

Adela Kostyal, de profesie inginer agronom, cursantă la Şcoala de Artă „Tudor Jarda” şi „studentă” a domnului profesor Victor Apostu, se remarcă prin evoluţia, mai bine zis progresul mijloacelor plastice care încântă, în sensul clasic al şcolii româneşti de pictură, printr-o seninătate matură şi optimistă. Un peisaj marin cu flori debordând de culoare în prim plan, un frumos peisaj tomnatic cu lumina filtrată prin crengi-vitralii, un elogiu al ritmurilor vegetale de flori şi frunze cu o picturalitate care exaltă relaţia liniei expresive îngemănată cu textura păstoasă a culorilor.

Doamna Viorica Pop se singularizează în expoziţie prin expunerea unui ciclu de portrete, de la studii interpretate după maeştri ai sec. XIX (Millet, Pissaro etc.), la portrete ale familiei sale, ale nepoţilor, sau din lumea medicală căreia îi aparţine.

Cei trei artişti au expus frecvent în ultimii doi-trei ani. Publicul diferitelor locuri unde se pot vedea expoziţii de artă, colegii lor din A.A.P. din Cluj s-au bucurat şi de bucură acum de seriozitatea abordărilor plastice, de constanta perseverenţă pe drumul cunoaşterii prin artă a unor tehnici şi care, prin practica travaliului creator construiesc metafore ale frumosului lăuntric. Cu generozitate şi dăruire.

Margareta CATRINU