Şi Unguraşul are muzeu

Aşezată în zona sudică a Dejului, comuna Unguraş are, în 2015, cam tot ce-i trebuie unei aşezări cu 2700 de locuitori. Drumurile comunale destul de bine întreţinute, şcoli reabilitate şi bine dotate, cămine culturale în care intri cu plăcere, reţea de apă potabilă, instituţii de cult şi sănătate cu dotări ce mulţumesc comunitatea locală. Pentru tinerii ce practică diferite activităţi sportive, conducerea comunei a alocat investiţiile necesare construcţiei unei săli de sport şi a unui teren de sport multifuncţional, sintetic, ambele găsindu-şi locaţia în centrul civic al acestei unităţi administrativ teritoriale, cu un certificat de naştere ce datează din anul 1269.

Pentru a-şi pune în valoare tradiţia, obiceiurile şi modul de viaţă al românilor şi maghiarilor ce trăiesc în perfectă armonie aici, sub Dealul Cetăţii construită în secolul Xlll, s-a dispus amenajarea unui muzeu, aşezat tot în zona centrală a acestui sat renumit prin cantităţile importante de cireşe livrate pieţelor, dar şi al calităţii vinurilor ce încă fermentează în pivniţele gospodarilor.
Din datele obţinute de la doamna Czira Maria, vice primar al comunei, am reţinut că imobilul în care a fost rînduit muzeul a fost achiziţionat de la o persoană fizică, iar după reabilitare interioară şi exterioară, în trei săli au fost expuse 800 de piese donate de locuitorii Unguraşului.

Vizitatorii pot admira cum arăta o cameră de sărbătoare de acum 100 de ani, cameră din care nu lipseşte mobilierul, lenjeria şi toate cusăturile ornamentale ce înnobilau locuinţele generaţiilor trecute. Un alt spaţiu este rezervat bucătăriei timpurilor trecute, cu veselă, tacîmuri, vase şi mobilier, iar în a treia cameră pot fi vizionate unelte de epocă, folosite în agricultură şi meşteşugărie, nelipsind războiul de ţesut, în stare funcţională, furca cu fusul şi caierul de lînă şi alte numeroase obiecte marcate de patina vremurilor, dar care ne oferă simplitatea şi migala cu care se prelucra inul, cînepa, lîna ce se transformau în ţinuta de zi cu zi, dar şi de sărbătoare.
Desigur, sînt şi alte exponate ce merită văzute, ele subliniind imensul contrast cu tehnologiile şi modernismul acestui secol.
Dumitru VATAU