Şi Cojocna are un centru în care îşi prezintă istoria şi tradiţiile

Centrul de Informare Turistică îşi justifică perfect utilitatea la Cojocna, mai ales că aici se găsesc renumitele băi sărate, iar despre acest nepreţuit zăcământ al adâncurilor vorbea chiar şi Anonimus, care nu a ezitat să sublinieze că nu doar aurul din Transilvania, ci şi sarea de aici i-au atras pe feudalii maghiari către aceste meleaguri.

„Drumul de Sare”, peste care este aşezată strada Traian de astăzi, îmbogăţeşte istoria localităţii ce dispune de suficiente repere istorice, turistice, balneare şi de artă tradiţională spre a provoca interesul celor ce vin în această comună cu aproape 4000 de locuitori. În 1918, în dreptul localităţii era inscripţionată denumirea de oraş. Un oraş cu caracter agrar, minier, oraş liber, cu privilegii obţinute din secolul al Xlll-lea, privilegiile fiind întărite chiar prin înscrisuri emise de regele Andrei al lll -lea în anul 1291.

Răsfoind pliantele existente în număr mare la noul Centru de Informare Turistică, construit din fonduri europene în zona Băilor Cojocna, aflăm că aici a poposit, în două rânduri, şi împăratul Iosif al ll–lea, iar amintirea ultimei vizite este consemnată pe emblema aflată pe clădirea şcolii din localitate, ce vorbeşte despre „Imperator pater patriae”.

Numeroşii oaspeţi ai Cojocnei, fie ei turişti sau persoane care vin la tratament ori în weekend, pentru a se relaxa în bazinele cu apă tămăduitoare, au la dispoziţie o sală de lectură, o mică bibliotecă documentară, internet, grupuri sociale, calculatoare, multiplicator, aparate de proiecţie şi tv, adică întreaga logistică impusă de exigenţele managementului turistic european al anului 2016.

Din bogăţia materialelor informative am reţinut şi faptul că, în 1199, se ridica aici prima Biserică romano– catolică, demolată prin secolul al XVl–lea, că în 1852 se închideau minele de sare şi că din 1883 începeau să se facă băi în lacurile sărate, pregătindu-se terenul pentru deschiderea băilor de sare. Din 1913, Cojocna primeşte statutul de staţiune de agrement şi tratament balnear, ca urmare a efectelor terapeutice ale apei şi nămolului ce concură la tratarea afecţiunilor reumatismale, ginecologice şi de natură post-operatorie. Cele două lacuri nu au legături naturale între ele, funcţionând ca ecosisteme independente şi reprezentând o mare atracţie în sezonul estival.

Arealul balnear şi de agrement a fost modernizat, dispunând de băi interioare calde cu o capacitate de 100 de persoane, o piscină cu apă dulce pentru copii, terenuri de fotbal şi tenis de câmp, terase, restaurant şi locuri de parcare.

Comuna are profil multietnic şi multiconfesional, toleranţa şi multiculturalitatea reprezentând elemente definitorii în prezentarea tradiţiilor specifice fiecărei etnii. Tot aici, vizitatorii află despre ce-i frumos şi interesant în comunele învecinate – Ploscoş, Ceanu Mare, Suatu şi Frata – , inclusiv evenimentele de atracţie ale Cojocnei, din care nu lipsesc concursurile de gulaş, concursul de arat, baluri mascate, balul strugurilor, zilele multiculturale, zilele fiilor satelor şi alte manifestări cultural-artistice tradiţionale, în circuit intrând expoziţiile cunoscutei artiste ce şi-a dedicat întreaga viaţă creării costumelor populare tradiţionale, doamna Veturia Suciu, ale cărei cusături în alb şi negru sunt prezente la evenimentele importante din ţară şi străinătate, fiind apreciate cum se cuvine.

Aşadar, Centrul de Informare Turistică Cojocna este o instituţie ce-şi justifică prezenţa în acest important areal al turismului balnear şi de agrement de pe meleagurile… sărate ale Clujului, care se întind, precum un munte subteran, de la Turda până spre mărginimea Dejului.

Dumitru VATAU