SCRIITORUL AUREL PODARU – 15 LUŞTRI

S-a născut la 14 septembrie 1941, în localitatea unde a văzut lumina zilei şi prozatorul Pavel Dan, comuna Tritenii de Jos, jud. Cluj. După absolvirea cursurilor şcolii primare şi gimnaziale în comuna natală, urmează cursurile Liceului „Mihai Viteazul” din Turda, fiind internist în acelaşi internat în care a locuit Pavel Dan, când această prestigioasă instituţie de învăţământ purta numele Regelui Ferdinand. Scriitorul şi directorul de reviste literare, Teodor Murăşanu, nu i-a fost profesor de limba şi literatura română, ca în cazul lui Pavel Dan, ci doar pedagog, fiindcă fusese exclus pe nedrept din rândul cadrelor didactice. Aurel Podaru absolvă cursurile Facultăţii de Agronomie din Cluj-Napoca, în anul 1964, exercitându-şi profesia de inginer agronom, apoi de profesor la Liceul Agricol din Beclean.

În activitatea literară, Podaru se evidenţiază ca prozator, critic literar şi cronicar plastic, editor şi, în mod relevant, istoric literar. Este autorul câtorva cărţi cu proză scurtă bine primite de critica literară: O fotografie veche, înrămată (1994), Proasta de Claudia (2004), Ioana pentru totdeauna (antologie de autor, 2011), însă a scris şi microromanul Chef cu terorişti (2000). Cronicile literare nu le-a tipărit în volum, însă cronicile plastice le-a publicat în cartea Privind (2006), tot astfel interviurile realizate şi publicate în presa vremii le-a tipărit în cartea Exerciţii la microfon (1996). Între cărţile sale de suflet se mai află monografia intitulată Biserica Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril (Beclean, 2002).

Rodnice sunt eforturile sale de istoric literar realizate în antologii de importanţă deosebită: Teodor Murăşanu. Un poet care a trăit demult… (evocări, comentarii critice, istorie literară, 1998), Anotimpul cailor (antologie de poezie şi proză românească dedicate calului, 2006) Pavel Dan şi Blajul (în colaborare, 2007), Pavel Dan. Literatura populară. Caiete. (Culegere de folclor din comuna Tritenii de Jos, realizată de Pavel Dan în 1932; 2007), Umbletul cuvintelor. Prozatori turdeni (2009). Cea mai importantă izbândă în acest domeniu o constituie îngrijirea şi tipărirea primei ediţii critice integrale: PAVEL DAN. OPERE, I-III (cu un studiu introductiv de Andrei Moldovan, 2012).

Tipărirea acestei ediţii princeps constituie un moment de referinţă pentru istoria literaturii noastre contemporane, moment remarcat cu entuziasm de critici şi istorici literari de renume în reviste culturale importante: – Noua ediţie de Opere este impresionantă şi prin efortul îngrijitorului de a oferi cititorului şi specialistului care o consultă tot ce se ştie despre autor şi despre editarea operei sale, inclusiv în limbi străine.[…] Ediţia Pavel Dan este un eveniment şi un act de cultură ce merită salutat (Răzvan Voncu); – Atât editorul cât şi prefaţatorul şi-au dat interesul ca noua formă pe care au adoptat-o să fie şi cea care să răspundă la toate cerinţele şi exigenţele publicului sau specialiştilor (Mircea Popa); – Remarcabila ediţie critică realizată de către Aurel Podaru nu numai că readuce în actualitate un scriitor cu destin tragic, dar ne ajută să avem o imagine mult mai complexă asupra personalităţii lui Pavel Dan. (Gheorghe Glodeanu).

În aceeaşi strădanie edificatoare se situează înfiinţarea, în 2013, decembrie 14, a Asociaţiei Culturale „Pavel Dan”, dar şi tipărirea întâiului număr al revistei Paveldaniştii, (sept. 2015), următorul număr dublu (2-3), fiind tipărit în 2016, precum şi desfăşurarea primei ediţii a Colocviilor „Pavel Dan”, la 2 octombrie 2014, la Şcoala Gimnazială „Pavel Dan” din Tritenii de Jos – aceste toate la iniţiativa lui Aurel Podaru inclusiv cu suport financiar din partea sa.

Aurel Podaru devine astfel un exemplu elocvent de scriitor care se ocupă cu dăruire şi consideraţie de un consătean important, pe care nu l-a cunoscut decât din scrierile acestui „rapsod al Câmpiei Transilvane”, cum este considerat scriitorul Pavel Dan. Cu acelaşi entuziasm şi-a desfăşurat forţele intelectuale şi organizatorice în oraşul în care locuieşte, Beclean, prin tipărirea, în calitate de coordonator, a cărţii cu texte despre Gara Beclean pe Someş (2004) şi a unei importante antologii, intitulate Cartea Colocviilor. Colocviile de la Beclean (10 ediţii, 2012), ceea ce înseamnă că vreme de un deceniu, lunar, personalităţi din felurite domenii profesionale, cu prioritate scriitori şi alţi oameni de cultură clujeni şi bistriţeni, s-au deplasat lunar în orăşelul de pe Someş, unde au vorbit în faţa unui auditoriu interesat de temele dezbătute.

După debutul absolut în revista braşoveană Astra (1968) cu povestirea Caii, Aurel Podaru a devenit un fervent colaborator al revistelor Ateneu, Bucovina literară, Cronica, Dacia literară, Discobolul, Hyperion – Caiete botoşenene, Minerva, Ex Ponto, Mişcarea literară, Steaua, Tribuna, Vatra ş.a., precum şi la cotidiene din Bistriţa, Cluj-Napoca, Turda.

Cu aceste izbânzi deosebite impuse prin străduinţă, tenacitate şi, înainte de toate, prin talent, scriitorul celebrat a păşit hotărât pe meleagurile Istoriei Literaturii Române Contemporane.

La mulţi ani, AUREL PODARU, cu sănătate şi alte succese !

Propun insistent Consiliului Local din oraşul Beclean şi Consiliului Local din comuna Tritenii de Jos să ia în considerare aceste importante realizări pe tărâm literar şi cultural, pentru a-i acorda titlul de Cetăţean de Onoare.

Mircea Ioan CASIMCEA