Schimbări structural-valorice în comuna Panticeu

Drumul Panticeului pare că-şi atenuează denivelările cu bogăţia coloristică a toamnei ce flanchează Dealul Clujului cu adevărate mărgele rubinii, aşezate în mii de ciorchine pe coronamentul măceşului şi păducelului; sînt arbuşti ce invită, parcă, trecătorul să se înfrupte, fără rezerve, din acest generos potenţial farmaceutic. Un drum care, pe măsură ce se apropie de Panchelus, îşi amplifică curbele spre un abis geografic captivant unde, prin 1300, şi-a înscris identitatea Panticeul de azi, însă cu numele amintit mai sus. Este o localitate a cărei explozie demografică a atins cifra de aproape 5.500 de locuitori în 1940, aceasta înscriind-o drept o cetate puternică în zona nord-vestică a Clujului, care devenea un important centru agro-industrial în anii premergători revoluţiei din 89.

Industrializarea accentuată, de pe vremea cincinalelor, a transferat populaţia activă din satele Panticeului în noile cartiere ale Clujului, Dejului şi Gherlei, iar populaţia a coborît vertiginos, ajungînd la doar 2.000 de suflete în 1992, curba negativă menţinîndu-se pînă azi, asociată procesului de îmbătrînire. Privind, însă, Panticeul, Cubleşu Someşan, Dîrja, Sărata şi Cătălina, prin prisma transformărilor arhitectural-gospodăreşti din ultimii ani, cînd încep să se deschidă porţile locuinţelor uitate, odată cu redobîndirea proprietăţilor private, observăm că încep să crească din nou florile sub cerdacul caselor bunicilor, ba mai mult, creşte speranţa că satele nu mor, ci se bucură de acea binecuvîntare necesară revigorării vieţii şi tradiţiilor înmănunchiate în milenara lor existenţă.

Coborînd, alaltăieri, la Panticeu, pentru a creiona agonisirile din… roadele toamnei, mi-am umplut ,,tolba’’ de reporter cu o bogată ,,recoltă’’ de… investiţii, ce au schimbat şi schimbă structural, dar şi valoric, dotările din perimetrul acestei plăcute aşezări cu suficiente resurse economice şi chiar cinegetice.

Giratoriul de la kilometrul ,,0’’ al localităţii este încercuit de clădiri ce încorporează toate serviciile necesare comunităţii locale, inclusiv un supermarket şi un Cămin pentru vîrstnici, ambele ridicate şi dotate în arhitectura şi cu tehnologia prezentului; vechiul sediu al Primăriei, care şi-a închis de cîteva zile porţile, a rămas o plombă imobiliară plină de igrasia acumulată sub povara trecutului, ce trebuie demolată sau reabilitată, pentru a nu contrasta cu realităţile prezentului.

Cele mai proaspete noutăţi ale Panticeului în acest miez de toamnă, ne-a declarat ing. Aron Lungu, primarul comunei, le reprezintă aniversarea celor 700 de ani de la prima atestare documentară a localităţii Panticeu, mutarea administraţiei publice locale în sediul noii Primării şi a medicilor şi personalului sanitar în noul Dispensar uman din vecinătatea sediului politico-administrativ. Două construcţii moderne, bine compartimentate, care dispun de toată logistica necesară asigurării corespunzătoare a serviciilor cerute de populaţia comunei noastre, a subliniat cu bucuria împlinirii cel care a promovat aceste proiecte necesare comunei.

Primăria, care are parter, etaj şi un demisol rezervat apărării civile şi alte utilităţi necesare funcţionării, adaugă contabila unităţii administrativ–teritoriale, doamna Diana Meseşan, asigură cele mai bune condiţii pentru gestionarea actelor cerute de o administraţie modernă, competitivă, inclusiv în sensul reducerii timpului consumat în faţa ghişeelor, prin implementarea programelor operaţionale şi achiziţionarea biroticii necesare.
La invitaţia primarului Aron Lungu, părăsim noua casă a comunei pentru a ne deplasa în Cubleşu Someşan, pe un drum colinar de o frumuseţe aparte, ce străbate păduri, păşuni şi terenuri cultivate, serpentinele repetate determinîndu-i pe localnici să-i spună ,,Micul Transfăgărăşan’’. Acest drum, lung de 5 km, a fost asfaltat în acest an cu banii Comunităţii Europene obţinuţi pe Măsura 125; el asigură accesul la peste 500 ha terenuri agricole şi păduri ale comunei şi Romsilva, scurtînd drumul dintre Panticeu şi Cubleş cu 7 km, iar timpul de deplasare pe asfalt a microbuzului ce duce şi aduce elevii şcolii este redus cu 50 de minute la fiecare drum, mai subliniază şeful administraţiei publice de aici.

Rămînînd la capitolul fonduri europene, domnul Aron Lungu ne plimbă pe lungimea celor 5,2 km reţea de apă şi canalizare în Cubleşul Someşan şi pe cei 7,6 km de drum pregătit pentru asfaltare în acest sat, destul de bine populat. Programul integrat privind reabilitarea infrastructurii comunei Panticeu, obţinut în 2010, finanţat de UE şi Guvernul României prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi redresare Economică, mai cuprinde construirea unui After School şi a Căminului cultural din satul Sărata, valoarea investiţiilor accesate pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei din perimetrul comunei Panticeu fiind de 3,5 milioane euro.

În primăvara lui 2015, Cubleşul Someşan va deveni una din cele mai primenite localităţi ale zonei prin darea în folosinţă a reţelelor de apă şi canalizare, a bazinului de stocare a apei cu o capacitate de 10 mc, a staţiei de epurare şi a drumului comunal, cu şanţuri betonate, intrări în gosopodării şi nu mai puţin de 37 de podeţe deja terminate, toate venind în sprijinul unei mari provocări a dezvoltării acestei aşezări transilvane, singura în care gospodarii mai deţin 90 de bivoli!
Dumitru VATAU