SĂRBĂTOAREA INDICTIONULUI, ANULUI NOU BIZANTIN ANNO MUNDI 7524

Muzeul Etnografic al Transilvaniei, în parteneriat cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Grupul Sf. Ioan Damaschin şi Biserica din Deal organizează DUMINICĂ, 30 AUGUST 2015, de la ora 10, în PARCUL ETNOGRAFIC „ROMULUS VUIA”

SĂRBĂTOAREA INDICTIONULUI, ANULUI NOU BIZANTIN ANNO MUNDI 7524

Potrivit vechiului calendar folosit în spaţiul românesc pînă în secolul al XVIII-lea, 1 septembrie era ziua de început a noului an. Potrivit vechilor credinţe, în această zi Dumnezeu a început să făurească lumea. Zidirea Lumii, potrivit Cronicii lui Mihail Moxa: ”Începutul lui Dumnezeu ce fu făcătoriul desăvîrşit Lumiei: de-ntîiu făcu ceriul fără stele, numai cu cuvîntul fece, şi-l frămseţă Dumnezău cu frămseţea lui. Pămîntul iară era nepodobitu, că era coperitu cu întunerecul; deci străluci lumina şi fugi întunerecul şi se arătă pămîntul, şi fu ziua dentîiu.”

Din acest motiv, numerotarea acestui an era făcută „de la zidirea lumii” sau „de la Adam”, iar anul care are ca început ziua de 1 septembrie era numit şi Anno Mundi (Anul Lumii), spre deosebire de Anno Domini (Anul Domnului), numerotat de la naşterea lui Isus Hristos.

Sărbătoarea era ţinută pentru evitarea furtunilor, inundaţiilor, cutremurelor şi altor catastrofe naturale, iar de femei pentru fertilitate şi pentru naştere uşoară. Era, de asemenea, interzisă începerea unor construcţii noi în această zi, existînd credinţa că acestea se vor prăbuşi.

Se credea, în schimb, că fructele culese în ziua de 1 septembrie, în special merele, vor fi sănătoase, putînd fi păstrate pînă în primăvara următoare. Dacă ajunul sărbătorii era blînd şi însorit, se credea că întreg anul va fi rodnic şi plin de bucurii. Dacă dimineaţa era ploioasă se credea că primăvara va fi şi ea ploioasă, iar dacă amiaza era însorită, se considera că vara va fi frumoasă.

Data de 1 septembrie a fost considerată ca zi de început al anului, în Imperiul Roman de Răsărit, cu începere din secolul al V-lea. Sărbătorirea anului după ritul vechi a fost păstrată de către Patriarhia din Constantinopole pînă în anul 1728, iar în Rusia pînă în anul 1700.

Ţările Române au fost ultimele state europene care au renunţat la era constantinopolitană, în anii 1760 (Ţara Românească) şi 1765 (Moldova).

Vă invităm în ziua de 30 august, la Biserica din Chiraleş, din Parcul Etnografic Naţional „Romulus Vuia”, pentru a sărbători împreună Anul Nou 7524. Programul artistic al manifestării va fi definitivat în cursul acestei săptămâni – precizează organizatorii într-un comunicat de presă.