S-a scurs jumătate din cel de-al patrulea mandat de primar al lui Emil Boc

După doi ani din ultimul mandat, totul e la jumătate – şi mandatul, şi realizările
Zilele acestea se împlinesc doi ani de la depunerea jurământului (22-24 iunie) de primar al lui Emil Boc. Dacă bilanţul cuprinde câteva proiecte notabile care s-au concretizat, la fel de „notabile” pot fi considerate şi nerealizările administraţiei Boc. În final, putem spune că totul e la jumătate – şi mandatul şi realizările.
De departe, noua faţă a centrului – finalizarea amenajării Pieţei Unirii – pare a fi cea mai mare realizare a edilului -, efectuată în urma concursului organizat în parteneriat cu filiala Transilvania a Ordinului Arhitecţilor din România. Lucrările au început în anul 2006, acestea fiind corelate cu implementarea proiectului european „Reabilitarea infrastructurii Oraşului Comoară”. Proiectul a constat în închiderea circulaţiei auto pe trei dintre laturile pieţei, aceasta devenind pietonală. Zona a fost refăcută cu piatră cubică după modelul din centrul pieţei, găzduind terase şi zone de agrement, au fost plantaţi copaci şi amplasaţi stâlpi de iluminat public şi ornamentali.
O altă mare realizare o reprezintă începerea proiectului de realizare a benzilor dedicate pentru transportul în comun, strâns legat de acţiunea de modernizare a transportului în comun, care se desfăşoară pe parcursul mai multor ani. Astfel, Compania de Transport Public (CTP) a achiziţionat şi a introdus în circulaţie zeci de mijloace de transport public cu dotări de ultimă generaţie. De asemenea, a finalizat achiziţia publică pentru un acord cadru referitor la 30 de autobuze electrice 11 dintre acestea – finanţate prin Programul de Cooperare Elveţiano-Român – circulând deja pe străzile oraşului, urmând ca restul de 19 autobuze electrice să fie achiziţionate din fonduri locale şi europene. Totodată, pentru a contrbui la îmbunătăţirea mobilităţii publicului călător, au fost amplasate panouri care afişează ora de sosire în staţie a autobuzelor.
Printre realizări mai putem puncta încheierea lucrărilor de modernizare a Podului Traian – noul pod, cu o lungime de aproape 32 de metri, fiind lăţit de la 12,40 m la 25 m. De asemenea, podul beneficiază de un sistem de iluminat arhitectural modern. În cadrul programului de refacere a podurilor din oraş, a fost reabilitată pasarela pietonală de pe râul Someşul Mic din apropierea Parcului „Iuliu Haţieganu”, care face legătura între cartierele Grigorescu şi Plopilor. Totodată, municipalitatea a preluat în domeniul public podul de pe strada Porţelanului, peste râul Nadăş – importantă arteră de legătură între centrul oraşului şi cartierul Iris – acesta urmând să fie refăcut cu două benzi de circulaţie, decongestionând astfel traficul din zonă şi eliminând ambuteiajele datorate lăţimii înguste a actualului pod. Noul pod a primit autorizaţia de construire şi este în faza de achiziţie publică a lucrărilor. Primăria intenţionează să efectueze reabilitarea podului Fabricii, proiectul fiind finalizat şi lucrările urmând să înceapă în acest an.
De asemenea, municipalitatea a început implementarea proiectului privind îngroparea punctelor gospodăreşti, a realizat Baza Sportivă Gheorgheni, a finalizat extinderea Sălii Polivalente şi a realizat primul proces de bugetare participativă. Primăria a organizat mai multe concursuri de reabilitate urbană – Turnul Ctroitorilor, malurile Someşului şi Parcul Feroviarilor – al cărui teren a fost redat clujenilor.
În ceea ce priveşte modernizarea pasajului subteran din zona gării, proiectul s-a realizat doar parţial, întrucât dacă pasajul pietonal a fost reabilitat şi extins, montarea scărilor rulante şi a lifturilore nu s-a concretizat. Potrivit proiectului, cele şase guri de acces trebuiau dotate fiecare cu câte o scară rulantă. De asemenea, trebuiau montate trei lifturi – unul pentru accesul din faţa intrării în clădirea gării, al doilea pentru accesul de pe strada Horea şi al treilea pentru accesul din Piaţa Gării. Din păcate, proiectul tehnic este doar „în curs de realizare”. Evident, va urma licitaţia şi, în fine realizarea proiectului.
Aşadar, după doi ani din ultimul mandat, încet, încet, ne îndreptăm spre bifarea nerealizărilor.
Din zece proiecte de parkinguri, derulate de municipalitate, unul singur a fost finalizat şi dat în folosinţă.
De departe, cel mai mare eşec al administraţiei Boc este parteneriatul cu Clusterul TREC – Transylvania Energy Cluster – în proiectul „Cluster Inovativ pentru Tehnologii Avansate Pilot in Energii Alternative”, proiect care a obţinut finanţare la competiţia naţională POC 2014-2020, Acţiunea 1.1. Mari Infrastructuri de Cercetare – Clustere de inovare. Între obiectivele proiectului se numără furnizarea de energie pentru Centrul Regional de Excelenţă pentru Industrii Creative (CREIC) şi Centrul de sprijinire a afacerilor TEAM (Tehnologie, Evoluţie, Antreprenoriat, Microîntreprindere), pentru viitoarea zonă de dezvoltare din Lomb. Deşi, la ultimul termen anunţat, se spunea că centrul va începe să funcţioneze în luna iunie, drumul de acces nici acum nu este practicabil, Din păcate, în loc să înregistreze profit, investiţia municipalităţii generează costuri.
Cu toate că reprezentanţii primăriei se laudă cu creştere numărului de turişti – în primele 10 luni ale anului 2017, în Cluj-Napoca, înregistrându-se cu 27,82% mai mulţi turişti faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent – unul dintre cele mai importante obiective ale Clujului, Cetăţuia, nu a beneficiat de atenţia municipalităţii, deşi Boc promisese încă în mandatele anterioare, reabilitarea zonei, repararea aleilor şi construirea unui teatru de vară.
Un alt neajuns al municipiului este numărul insuficient de locuri în creşe şi grădiniţe, inexistenţa unui sediu al Filarmonicii, lipsa unui patinoar „real” şi, chiar dacă nu e foarte lungă, lista poate continua.
Dar, ca să încheiem într-o manieră pozitivă, trebuie să amintim că în aceşti doi ani de mandat ai primarului Emil Boc, municipiul Cluj-Napoca a înregistrat două premiere în România, emiterea documentelor de urbanism în format electronic, precum şi punerea în fucnţiune a primului funcţionar public virtual. Totodată, nu putem să menţionăm multitudinea de aplicaţii online puse la dispoziţia clujenilor şi a turiştilor, deopotrivă, de municipalitatea clujeană.
De asemenea, dotarea Poliţiei Locale cu autovehicule electrice şi amenajarea mai multor staţii de încărcare electrice, constituie, cu siguranţă un progres în limitarea, respectiv reducerea poluării.
Per total – ca să nu fim răutăcioşi -, la jumătatea mandatului, ne putem declara dacă nu muţumiţi, măcar satisfăcuţi. Totul e la jumătate – şi mandatul şi realizările. Aşteptăm cu inters, cealaltă jumătate!

Adriana STUPAR