Regele român de pe tronul Ungariei, omagiat în oraşul său natal

Primul rege autohton al Ungariei, Matei Corvin, fiul românului Iancu de Hunedoara, a fost omagiat la sfârşitul săptămânii trecute la Cluj-Napoca în contextul aniversării a 575 de ani la naşterea sa. Manifestările dedicate regelui Ungariei au culminat sâmbătă cu o paradă care a pornit de la Biserica Reformată de pe strada Mihail Kogălnicenau şi s-a oprit la casa natală a lui Matei Corvin. Pe parcursul acţiunii, participanţii au purtat 575 de torţe pentru a marca cei 575 de ani de la naşterea regelui.

Primul rege fără ascendenţă din familiile regale europene de pe tronul Ungariei, Matei Corvin este clujean şi a fost botezat la Biserica Sf. Mihail din centrul municipiului Cluj-Napoca. Bunicul lui Matei Corvin, Vlaicu(Voicu) este român, căsătorit cu o româncă, din familia Musana sau Muşina (maghiarizat Morzsnai). Vlaicu a fost extrem de apreciat pentru servicile militare prestate în luptele împotriva turcilor, ceea ce a făcut ca, în 18 octombrie 1409, regele Sigismund de Luxemburg să-l răsplătească pe el şi pe fraţii săi, Radu şi Mogoş, cu proprietăţile din jurul Hunedoarei, inclusiv oraşul şi castelul de la Hunedoara, sate şi puncte de vamă. În acest fel şi-au însuşit numele „de Hunedoara”. Iancu de Hunedoara a fost născut, aşadar, din ambii părinţi români. Iancu de Hunedoara se căsătoreşte cu o nobilă maghiară, originară din zona actualului judeţ Sălaj, Elisabeta Silaghi(în maghiară Szilagyi Erzsebet). Originea românească a lui Iancu de Hunedoara este evidenţiată de mai mulţi cronicari ai vremii, acesta apărând în documente până prin 1439 sub numele de Ioan Românul(Iohannes Olah). După intrarea în viaţa politică, voievodul a folosit numele de Huniade(Hunyadi) ca nume de familie, o practică destul de comună în acele vremuri pentru nobilime care opta să aibă nume de familie după moşia de origine). Bucurându-se de sprijinul regelui Vladislav I al Ungariei, Iancu de Hunedoara ajunge voievod al Transilvaniei iar după moartea regelui devine guvernator al Ungariei. Fii familiei Huniade, Iancu şi Elisabeta, sunt Ladislau şi Matei. Acesta din urmă devine rege al Ungariei la 24 ianuarie 1458 la vârsta de numai 15 ani. În cei 32 de ani de domnie la cârma Ungariei, Matei s-a înconjurat de cărturari umanişti la curtea sa, care au scris despre originea sa română, subliniind că este una nobilă, deoarece românii se trag din romani, combătând, prin demonstrarea romanităţii originii sale, unele voci ale nobilimii maghiare care îi contestau originea doar pe jumătate nobilă. Matei Corvin a acordat Clujului, oraşul său natal, privilegii în perioada domniei sale, pentru a ajuta la creşterea economică şi demografică a oraşului. Extrem de cult şi citit, cu vaste studii în latină, Matei Corvin a fost conştient de originea sa romană. În privinţa relaţiilor cu ţările române, Matei Corvin a interacţionat cu cele două entităţi statale, intervenind alături de acestea la bătăliile împotriva turcilor la Vaslui(1475) şi la Siret(1476). În 1482 încheie un armistiţiu cu Imperiul Otoman, prin care specifică interdicţia invadării Ţării Româneşti şi a Moldovei. Totodată, Ştefan cel Mare primeşte de la Matei Corvin două domeniii în Transilvania, Ciceu cu 70 de sate şi Cetatea de Baltă cu 12 sate. Cu domnul Ţării Moldovei, Matei Corvin are însă şi o confruntare militară, la Baia, în 1467, în care regele Ungariei este înfrânt. În relaţia cu Ţara Românească îl capturează şi îl ţine prizonier pe Vlad Ţepeş, timp de 12 ani, acuzându-l de complot cu otomanii împotriva sa. După ce se lămureşte că a fost indus în eroare, îl eliberează şi îl repune domn al Ţării Româneşti. Mai mult, cei doi se înrudesc prin căsătoria lui Vlad Ţepeş cu o rudă a regelui Ungariei. Matei Corvin a lăsat importante moşteniri românilor, prin creaţiile cărturarilor de la curtea sa, care au scris despre originea sa romană, respectiv cea a românilor.

C.P.