Regele Mihai încă face să tremure clasa politică românească

– Le Monde –

În pofida vîrstei sale de 90 ani, regele Mihai încă face să tremure clasa politică românească. La invitaţia mai multor parlamentari, fostul monarh a ţinut un discurs în faţa camerelor reunite ale Parlamentului, la 25 octombrie, ziua sa de naştere. Unii aleşi au fost îngrijoraţi, deoarece, potrivit unui zvon dezminţit de Casa Regală, regele ar fi putut profita de această ocazie pentru a solicita restaurarea monarhiei în România, scrie ziarul francez le Monde într-un amplu articol dedicat evenimentului.

„Regii au făcut România modernă în 140 de ani”, a declarat monarhul înainte de ceremonie. Comuniştii au distrus totul în patruzeci de ani”, a subliniat regele Mihai.

Fostul suveran s-a întors definitiv la Bucureşti de zece ani, o revenire foarte remarcată la vremea respectivă. Încă de la sosirea sa, acest pasionat de automobile şi aviaţie s-a aşezat la volanul unui Mercedes şi a ajuns în labirintul marilor bulevarde bucureştene, mărginite de locuinţe publice dărăpănate, o moştenire a dictaturii comuniste.

„Cum au putut face astfel de lucruri oribile?”, a afirmat plimbîndu-şi privirea peste imobilele cenuşii ale capitalei numite odată „Micul Paris al Balcanilor”. „Este urît, e foarte urît, nu mai recunosc acest oraş, nu este Bucureştiul meu”. Trecătorii erau uimiţi şi se întorceau să-i vadă faţa, pe care nu o văsuseră decît în cărţile de istorie, aminteşte ziarul francez.

Pentru majoritatea românilor, Regele Mihai devenise o fantomă din al doilea Război Mondial. A fost alungat din ţara sa în 1947, cînd comuniştii au preluat controlul asupra României, cu sprijinul Armatei Roşii. La întoarcerea sa, peste o jumătate de secol mai tîrziu, regele a fost primit cu onoruri. Dar a rezervat una din deplasările sale micului sat din Nucşoara, aflat la 200 km la nord de Bucureşti. O vizită extrem de simbolică. Pe vremea cînd a fost cercetaş, a fost salutat în acest oraş de o tînără ţărancă, Elisabeta Rizea. La fel ca şi cei peste 10.000 de partizani anticomunişti, Elisabeta a luptat timp de aproape un deceniu, cu începere din 1948, împotriva noului regim, cu speranţa ca regele să se întoarcă. Dar monarhul a rămas în exilul său elveţian, la Versoix, în apropiere de Geneva. Elisabeta a fost arestată de Securitate, întemniţată şi torturată.

În 2001, la 80 de ani, regele Mihai a reuşit în cele din urmă să se reinstaleze la Palatul Elisabeta, la Bucureşti, vechea reşedinţă regală transformată într-o cantină pe vremea regimului comunist. O clădire kitsch, potrivit ziarului francez, căreia regele s-a străduit să-i redea viaţa. Dar sediul istoric al casei regale este la Castelul Peleş, la Sinaia, un oraş mic şi cochet din Carpaţi, care aminteşte de splendoarea monarhilor de altădată.

Le Monde aminteşte că în perioada interbelică România a experimentat un boom economic fără precedent şi s-a aliniat la modelul democratic al Europei de Vest.

La sfîrşitul războiului, sub ameninţarea Armatei Roşii, care a ocupat ţara, regele a abdicat şi a plecat în exil, la 30 decembrie 1947. „Aici, în acest birou, i-am primit”, povesteşte fostul monarh la Palatul Elisabeta. „Mi-au spus că dacă nu semnez abdicarea, vor ucide o mie de studenţi. Ce puteam să fac?”

Exilul regelui a durat pînă la căderea regimului comunist, în decembrie 1989. Imediat ce Nicolae Ceauşescu a fost executat, monarhul i-a cerut noului preşedinte, Ion Iliescu, restabilirea monarhiei, dar acesta nici nu a vrut să audă de aşa ceva.

În decembrie 1990, regele încearcă să-şi forţeze norocul şi se întoarce în România. Dar, la cîteva ore după aterizarea sa la Bucureşti, intrarea pe teritoriul ţării îi este respinsă din ordinul lui Iliescu. În 1992, reuşeşte în cele din urmă să vină în România, cu prilejul sărbătorii de Paşti, iar un milion de români au ieşit în stradă pentru a-l implora să rămînă. Îngrozit de această perspectivă, preşedintele Iliescu i-a interzis rămînerea.

De abia în 1997, la un an după înfrîngerea electorală a lui Iliescu în favoarea lui Emil Constantinescu, regele a primit un paşaport românesc. Noile autorităţi nu s-au grăbit, totuşi, să-i restituie palatele şi proprietăţile pe care le-a revendicat. Iliescu a revenit ulterior la cîrmă, în perioada 2000-2004, şi a vrut să-şi repoleiască imaginea de aparatcik, notează ziarul francez. În 2001, regele Mihai i-a strîns mîna vechiului său duşman, care i-a restituit proprietăţile familiei regale, un gest pe care mulţi monarhişti l-au considerat atunci ca un pact cu diavolul.

Dacă analiştii sînt de acord că mişcarea monarhistă nu mai are suflu, regele Mihai I continuă să creadă în ea, Le Monde anticipînd o mică furtună pe eşicherul politic al ţării.
Ultimul supravieţuitor al şefilor de stat din al Doilea Război Mondial a făcut apel în discursul său de marţi la clasa politică să acţioneze pentru ca România să-şi regăsească „demnitatea şi respectul” pe scena internaţională.

„Uniţi între noi şi cu vecinii şi fraţii noştri, să continuăm efortul de a redeveni demni şi respectaţi”. „Cele mai importante lucruri de dobîndit, după libertate şi democraţie, sînt identitatea şi demnitatea”, a declarat regele Mihai în faţa camerelor reunite ale Parlamentului. „Elita românească are o mare răspundere”, a continuat fostul monarh.

Fostul suveran a lăudat progresele realizate de ţara sa după căderea comunismului în 1989, menţionînd îndeosebi democraţia, libertăţile şi un început de prosperitate. Înainte de a critica conducătorii actuali şi tentaţia de „a dispreţui etica, a personaliza puterea şi ignora rolul primordial al instituţiilor de stat”, relevă Le Monde.

„A sosit momentul, după douăzeci de ani, să avem un comportament public rupt complet şi definitiv de năravurile trecutului. Demagogia, disimularea, egoismul primitiv, agăţarea de putere şi bunul plac nu au ce căuta în instituţiile româneşti ale anului 2011. Ele aduc prea mult aminte de anii dinainte de 1989 „, a spus el.

Aleşii prezenţi în sala gigantică a Palatului Parlamentului, datînd din anii 1980, s-au ridicat în picioare pentru a aplauda discursul fostului rege. Guvernul nu a fost însă reprezentat decît de ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu.

Potrivit Le Monde, preşedintele Traian Băsescu, care nu îşi ascunde ostilitatea faţă de fostul monarh, şi premierul Emil Boc au preferat să participe la ceremoniile care marchează „Ziua Armatei”, de asemenea sărbătorită marţi.