Publicații clujene: revista TRIBUNA nr. 408/ 1-15 septembrie 2019

Arte și vieți

Editorialul semnat de Mircea Arman este intitulat „Ce este imaginativul? – câteva noțiuni introductive”, reprezentând un fragment din lucrarea aflată în pregătire «Poezia, filosofia, știința și imaginativul» –, despre cum noțiunea de „imaginar” a căpătat o notă de desuetitudine și demonstrația cum poezia este un rezultat al „capacității imaginative” –, perspectiva de deschidere a cărții aflată în lucru, și nu numai, fiind unghiul neobișnuit din care e privită problema poeziei, filosofiei, științei și imaginarului.

Prof. Andrei Marga pregătește publicarea un nou volum intitulat «Arta condițiilor vieții», din a cărui prefață citez: „Arta este, mai mult decât știința, filosofia și teologia, un câmp al diversității. Nici una dintre acestea nu este uniformitatea la care a aspirat dogmatismul diferitelor epoci. Fiecare are înăuntrul ei o competiție. Știința este, însă, în esență descoperire, filosofia înseamnă în fond sistematizare în lumina unei idei proprii. Dar arta există în fapt atunci când crează, iar unde este creație este diversitate naturală a concepțiilor, opticilor, stilurilor. O artă constrânsă de reguli, repetitivă sau epigonică este de la început contradicție în termeni sau măcar discutabilă. Dar înainte de orice avem nu artă, la singular, ci arte: de pildă, muzica, pictura, sculptura, arhitectura. Apoi avem diversificarea enormă din sânul fiecăreia. Fapt este că arta modernă întrece orice epocă a artei sub aspectul diversificării”.

«Călătorie la capătul lumii» își intitulează Doina și Ilie Rad jurnalul de peregrinări în Chile și Insula Paștelui, carte despre care scrie cu entuziasm Horia Bădescu (Ed. Tribuna, Cluj-Napoca, 2019). Irina-Roxana Georgescu scrie despre trei antologii (lucrări rareori abordate de cronicari, dar care sunt de interes public): „Cabaret Voltage. Antologia Festivalului Național de Poezie «Gellu Naum»” (Ed. Casa de Pariuri Literare, București, 2017), „Curse pentru vise. Proza scurtă merită mai mult” (Ed. Eikon, București, 2018) și „Din viața unor tineri curajoși și originali. Culegere de texte ale elevilor premiați la Festivalul de proză «Augustin Buzura»” (Ed. Muzeul Național al Literaturii Române). Iuliu-Marius Morariu dedică o cronică volumului «Poveștile Paștelui. Tradiții vii din ținutul Bistrița-Năsăud» de Menuț Maximinian (Ed. Lumea Credinței, București, 2019 – însumând cuvânt înainte de Macarie Drăgoi, Episcop al Europei de Nord, prefață de acad. Sabina Ispas, fotografii de Alexandru Uiuiu). Ștefan Manasia are în vedere un nou roman al scriitorului columbian Juan Gabriel Vasquez, «Forma ruinelor» (Ed. Polirom, Iași, 2018 – traducere din limba spaniolă de Marin Mălaicu-Hondrari). În spațiul liric, Adrian Lesenciuc analizează cel mai recent volum de versuri semnat de Ruxandra Anton, «Nici urmă de dragoste» (Ed. Eikon, 2017). De asemenea, Constantin Cubleșan scrie despre volumul de poezie «Odinul lui Orpheus – Paradigma Stat» de Ion Popescu-Brădiceni (Ed. Pim, Iași, 2019).

În ordinul filosofic, Traian D. Lazăr propune o relectură a volumului de aforisme și cugetări, „încercări filosofice”, mici eseuri, «Pietre pentru templul meu» de Lucian Blaga, volum apărut în urmă cu o sută de ani la Ed. Biroul de imprimate Cosânzeana, Sibiu. În alt registru, atrage atenția interviul realizat de Ani Bradea cu Paulina Popescu, actualmente rezidentă în localitatea Kitchenar, Canada, emigrată din România în 1987, o viață de om zbuciumată dar victorioasă.

Alte cronici literare, dramatice, cinematografice, eseu semnează: Adrian Țion, Iulian Chivu, Eugen Cojocaru, Mircea Moț, Claudiu Groza, Christian Crăciun, Silvia Suciu, Lucian Maier, Ciprian Radovan etc. Numărul este ilustrat cu reproduceri după lucrări ale pictorului Sorin Nicodim.

Virgil RAȚIU