Publicații clujene: revista TRIBUNA nr. 406/2019

Memorie și barbarie, «inumanism»,«cyborg» interșarjabil etc.

Christian Crăciun este autorul eseului «Memorie și barbarie». Memoria este antonimul barbariei și sinonimul civilizației, notează Ch. Crăciun, ca un cercetător de mare clasă. Vorba e atribuită lui Jean Cocteau. Un alt autor, Michel Henry, a scris o carte fundamentală despre barbarie, apărută în 1987. La fel a scris Joseph de Maistre într-un studiu: „Barbaria nu este un început, ci este întotdeauna secunadară unei stări a culturii care o precedă în mod necesar, și poate apărea ca o sărăcire și o degenerescență numai în raport cu aceasta”. Fenimenologul francez vorbește despre «barbaria științei» și a surorii ei tehnica. Christian Crăciun continuă raționamentul și afirmă: «Inumanismul» este răspunsul epocii noastre la străvechiul umanism. Adică, după ce l-a alungat pe Dumnezeu din centrul lumii, omul s-a autoexpulzat și pe sine, destructurându-se. «Inumanismul» este un anti-naturalism, pentru că omul destructurează nu numai ca ființă spirituală (…), ci chiar ca ființă biologică. «Omul tehnologizat», «cyborgul» cu piese interșarjabile sunt ilustrări exact a ceea ce fenomenologul francez numea barbaria tehnologiei.

În editorial, Mircea Arman dezbate succint compoziția termenilor «philosophia», «theoria», «contemplatio». Adrian Lesenciuc abordează volumul „Periculoasele derive. Reflecții asupra unui prezent fără viitor” de Grigore Arbore (Ed. Școala Ardeleană, 2019), o carte masivă, care a fost lansată la Cluj-Napoca, în Sala Auditorium Maximum ,în urmă cu două luni. Cronicarul subliniază că este vorba despre un consistent studiu de istorie extrem-contemporană, având lumina focalizată în principal pe mișcările tectonice ale unui continent în clocot, răscolit de atitudini politico-sociale contracdictorii. Desigur, este vorba de Uniunea Europeană, un stat multinațional asupra căruia de bună vreme încoace sunt îndreptate o serie de opinii critice, venite ba din interiorul UE (cele care încearcă reabilitatea întregii structuri Europene), dar și dinafara UE, dinspre SUA, Rusia, China ș.a., cu intenția de a disloca această formațiune, Uniunea Europeană.

Pe de altă parte, prof. Andrei Marga publică eseul „România în Europa actuală”, în fapt, textul introductiv la volumul «România în Europa actuală», în curs de apariție la Ed. Libris, Brașov. „În UE, conchide dl Andrei Marga, se învocă valori europene, numai că, adesea, valorile sunt separate una de alta – libertatea, de răspundere; statul de drept, de drepturile cetățenilor; eficiența, de consecințele sociale și umane. În UE și-a făcut loc, pe neașteptate, o «political correctness» care nu este decât ruta pe care înaintează o birocrație scăpată de sub control și o categorie nouă de activiști politici.”

Semnează cronici literare: Monica Grosu la volumul „Pagini de jurnal (2005-2018)” (Ed. Napoca, 2019), Marian Ilea la volumul „Măcelăria și alte poeme” de Dumitru Păcuraru (Ed. Tracus Arte, 2019), Alexandru Sfârlea la cartea „Retorica ploii” de Emil Mircea Neșiu (Ed. Aureo, Oradea, 2018), Ioan Negru la volumul „Piatra adunată de zidar” de Victor Tecar (Ed. Casei Copului Didactic, Baia Mare, 2019), Ion Cristofor la placheta de versuri „Dintr-o altă copilărie” de Eugen Barz (Ed. Școala Ardeleană, 2019), Vistian Goia la romanul „Serotonina” de Michel Houellebecq (Ed. Humanitas, 2019), Mircea Moț la studiul „Mihai Eminescu. Timpul și metamorfozele sferei” (Ed. Trend, Pitești, 2016). Constantin Cubleșan îi dedică poetului Emil Isac o pagină eseistică. Ani Bradea stă de vorbă cu pictorul Sorin Dumitrescu Mihăiești, numărul revistei fiind ilustrat cu reproduceri după lucrări ale artistului.

Semnează cronici dramatice, muzicale și de cinema: Adrian Țion, Eugen Cojocaru, Virgil Mihaiu, iar cronici plastice Sorin Grecu și Silvia Suciu.

Virgil RAȚIU