Publicații clujene: revista TRIBUNA nr. 390/1-15 dec. 2018

Un senior al artei, dar și al spiritului

Penultimul număr din acest an al revistei TRIBUNA este ilustrat cu reproduceri după lucrări de pictorul Teodor Botiș din expoziția dedicată Centenarului Marii Uniri, deschisă în Cluj-Napoca. În toamna aceasta, profesorul și artistul plastic Teodor Botiș a împlinit 80.

Criticul de artă Gelu Teampău scrie în cronica cu titlul „Cromatica originilor”, următoarele: „Pătrunzând în universul vast al picturii sale robuste, sigure, masive, te micești progresiv, pierzându-ți propria greutate, și devii privire pură, captată de fenomenul în mișcare intuită în coliziunea culorilor apăsate, care nu sunt doar culori, ci piatră, lemn, carne. Pânzele operate de aristocraticul penel botișian capătă relief, și devin canioane, pajiști, șoapte și mângâieri. Ele ne apar ca planuri după care s-a plăsmuit lumea, vorbindu-ne în tăcerea înțeleaptă a cavernei în care unui om i-a venit pentru prima oară ideea de a-și scrijeli numele pe stâncă. Din saltul dens al culorilor irepetabile te privește un duh al tumultului ancestral. Maestrul Botiș este un șaman cunoscător care ne expune substanța miturilor fondatoare, și nu ni le narează, ci ne integrează în procesul nașterii perpetue a lumii pe care nu o putem privi decât din interior, atât timp cât suntem particulele ei constitutive. Privindu-i tablourile, ai senzația că, de fapt, nici nu le-a pictat, ci le-a smuls din mit și le-a așezat în mozaicuri din marmură care respiră”.

Cronicarul de film Ioan-Pavel Azap rememorează pentru cititori date tehnice și artistice despre un film ca și uitat, „Mama”, regia Elisabeta Bostan. „Reprezentativă pentru creația Elisabetei Bostan – notează cinefilul – coproducția internațională «Mama» (România/URSS/Franța; premiera: 21 noiembrie 1977) este o fermecătoare feerie muzical-coregrafică, o demonstrație de măiestrie regizorală, dar și de forță a unei industrii cinematografice aflate în plină afirmare. (…) „«Capra cu trei iezi», basmul lui Ion Creangă, este doar un pretext pentru Elisabeta Bostan și pentru scenarista Vasilica Istrate, colaboratoare constantă și de bun augur a regizoarei. În fapt, ce vedem pe ecran este aproape o fantezie suprarealistă, «drapată» cinematografic într-o debordantă fantezie cuceritoare, cu accente de-a dreptul postmoderne”. Cronicarul citează din Laurențiu Damian: „Dacă stăm bine să ne gândim la acest Film, el pare o nebunie. Este chiar șocant. Puțini și-ar fi imaginat personajele basmului în forma oferită de regizoare. O capră sexy, plină de temperament, un lup demn de un «poster», chiar simpatic, nicidecum un personaj negativ, un papagal mai mult decât exotic, un măgar tragicomic și tot așa. Surpriza a fost de proporții și nimeni nu s-a mai gândit la povestea lui Creangă. Nici nu pot afirma pe de-a-ntregul că este vorba de o transpunere modernă. Nu, este vorba de «altceva»”. Filmul „Mama” reprezintă un caz singular în cinematografia română. A fost realizat în versiunile română, rusă, engleză, franceză. De asemenea, la realizarea filmului au participat, pe lângă distribuția internațională sovieto-română, Baletul pe gheață, Circul pe gheață și balerinii de la Teatrul Mare din Moscova, o desfășurare de forțe de neregăsit într-o coproducție în care principalul producător este din partea română.

Revista se deschide, firesc, cu editorialul semnat de managerul Mircea Arman, al cărui titlu este suficient de explicit pentru înțelegerea conținutului: „Mitul în filosofia greacă – de la imagine la simbol”. La Zilele Tribuna 2018 (9-12 noiembrie a.c.) au conferențiat Acad. Alexandru Boboc, Prof. dr. Vasile Muscă, Prof. dr. Vasile Zecheru, au susținut recitaluri scriitoarele de origine italiană Serena Piccoli și Giorgia Monti. Semnează cronici literare, eseuri și opinii: Romeo Aurelian Ilie, Marin Iancu, Ioan-Pavel Azap, Ion Buzași, Constantin Cubleșan (la ediția Ion Agârbiceanu, „Articole cu caracter ecleziastic, 1903-1945”, Ed. Tribuna, 2018), Dr. Luminița Moga („Un studiu memorialistic despre Marea Unire”), Ștefan Manasia, Aurel Hernest, Andrei Marga, Nicolae Turcan, Adrian Lesenciuc, Mircea Moț (despre „Nașterea și moartea lui Făt-Frumos”).

Virgil RAȚIU