Publicații clujene Revista TRIBUNA nr. 386/2018

Reflecții despre Constantin Brâncuși

Sumarul acestui revistei abundă în eseuri filosofice, literare, de arte plastice, științifice (fizica cuantică), de asemenea, traducerea semnată de Alexandru Boboc, „Scrieri despre Nietzsche (II)” de Giorgio Colli (continuare din numărul 385), după lucrarea originală „Scritti su Nietzsche” (Adelphi Edizioni SPA, Milano, 1980).

„Trei reflecții despre Constantin Brâncuși” de Andrei Marga se intitulează cuvântul la inaugurarea expoziției „Constantin Brâncuși – opere reconstituite”, în Muzeul Județean Slatina, la 27 septembrie 2018. Expoziția a fost salutată așa cum se cuvine, readucând în minte opera marelui sculptor dar și amploarea datoriilor pe care le avem față de el, prin nerealizarea încă a „Muzeului Constantin Brâncuși” la Târgu-Jiu, ori infimul progres în etalarea adecvată a operelor sculptorului din diferite locuri din țară (Craiova, București ș.a.) și faptul că nu s-a scris monografia actualizată Constantin Brâncuși, cu toate că a trecut „anul Brâncuși”. „…În mod cert – afirmă Andrei Marga – Constantin Brâncuși ilustrează impunător artistul care dă o operă cu rădăcini în sine însuși înainte de orice, care își asumă în felul propriu datele lumii din jur și în care se fructifică conștient o alternativă – cea care duce cel mai departe. Sunt puțini artiștii care ajung la această înțelegere superioară a artei, încă și mai puțini cei capabili să o practice, dar ei sunt hotărâtori în deschiderea de noi orizonturi! Constantin Brâncuși este unul dintre ei!” Dar opera artistului nu poate fi analizată fără latura reflexivă pe care a manifestat-o personalitatea lui. „Parcurgând aforismele lui Constantin Brâncuși, îți dai repede seama că sculptorul oferă o concepție ce dă rezolvări proprii în multe teme – prioritatea acțiunii, rolul muncii, indispensabilitatea aspirației, problema realismului, racilele modernității, chestiunea naturaleței, despre modestie, înțelepciune, dragoste, familie, merite, politică.” Aforismele lui Brâncuși sunt profunde, atingând miezul filosofic al vieții și creației. 13 aforisme (pe care sculptorul le numea „dodii” – n.m.) au apărut în catalogul expoziției de la New York, 22 au fost listate într-o carte de Carola Giedion-Welcker, iar 120 au fost semnalate de prietenul său, gânditorul și eseistul Petre Pandrea. Andrei Marga a enunțat câteva dintre ele, care nu mai au nevoie de comentariu: „Arta trebuie eliberată de sentimentalitate și de narcoticul religios”; „Cine nu iese din Eu nu atinge absolutul și nu descifrează viața”; „Din nefericire ne închinăm cu toții la vițelul de aur și îngenunchem în fața sacului cu bani. Ar trebui să ne plecăm în fața inteligenței harnice și a meritelor”; „În România sunt prea mulți «deștepți» în politică, în artă și în liberele profesii. Nu se poate face artă, politică și meserie intelectuală fără tenacitate și inteligență. «Deștepții» produc camelotă”.

Editorialul semnat de Mircea Arman are titlul „Poezia între aisthesis, imitatio, adevăr și autenticitate – o privire asupra operelor lui Hӧlderlin, Rilke și Dante (I)”. Geo Vasile scrie eseul „De la ocazia metafizică a lumii la poezia ca act de supraviețuire. Ermetismul și ereticii săi: Montale, Saba, Quasimodo”; note de drum spre Croația semnează Adrian Țion; Petre Solonaru continuă serialul său „Spre simfonia brâncușiană… (VII)”; merită analizat eseul „Fizica cuantică din perspectiva filosofiei platoniciene și atomiste – Reflecții asupra simetriei și ruperii de simetrie (I)” de Bogdan Apostolescu. Adrian Lesenciuc în „Comunicarea tautistă. Simplă dezvrăjire” atrage atenția asupra dezbaterilor TV (taclalelor, cum le numește Andrei Pleșu), nenumărate agitații vorbite, pe toate posturile TV, care sunt expresii evidente ale „risipei de timp” și „risipei de viață”. Cronici și note literare, dramatice, cinematografice și de arte plastice semnează: Ani Bradea, Vistian Goia, Menuț Maximinian (la o excenelă carte de proze de Gabriel Gafița), Irina-Roxana Georgescu, Ștefan Manasia, Adrian Dinu Rachieru (la „Istoria literaturii române de azi pe mâine”, vol I-II, de Marian Popa, critic literar care a sărbătorit de curând 80 de ani), Mircea Moț, Ioan Meghea, Claudiu Groza, Silvia Suciu, Petre Bejan (la expoziția de pictură „Periplu sentimental” de Constantin Tofan, deschisă la Iași, ale cărui lucrări ilustrează numărul revistei).

Virgil RAȚIU