Publicații clujene: revista STEAUA nr. 5/2019

70 de ani de poezie în repertoriul revistei

Poezia a fost genul literar în jurul căruia au gravitat toate celelalte. La sărbătoarea a 70 de ani de la prima apariție, STEAUA își prezintă poeții: Aurel Rău, Adrian Popescu, Horia Bădescu, Ruxandra Cesereanu, Ștefan Manasia, Marius Conkan, Alexandra Turcu, Vlad Moldovan, Alex Văsieș, Olga Ștefan, Andrei Doboș, Virgil Mihaiu, Aurel Șorobetea. O desfășurare în versuri pe douăsprezece pagini, jos pălăria. Excelent interviul realizat de Ana-Maria Parasca, la taifas cu artistul plastic Octavian Bour, grafician și tehnoredactor, la începuturile sale lucrând la ziarul „Făclia” (1968), apoi la revista „Steaua”.

O altă secvență a revistei este rezervată prozei românești contemporane, „Dincolo de douămiism”, urmărind să traseze metamorfozele din domeniul prozei, direcțiile principale ale prozei din postcomunism – scrie Alex Ciorogar. Trecând printr-o prelugire a postmodernismului sau asumându-și experimentele autoficționale, încercând să livreze un nou format și să includă noi tematici în câmpul ficțional, ținta demersurilor ar fi construcția unei noi taxonomii, abandonând discuțiile despre maximalism vs. minimalism. Cu siguranță, în pofida atâtor clasificări și clarificări, de aproape două decenii, proza românească tânără se poate concentra cu succes, mizând să cucerească exportul de carte pe piața internațională. Semnează proze: Anca Chimoiu, Felix Tzele, Gabriel Florin Macsim, Horea Sibișteanu, Simona Goșu, Ștefan Niță.

Ion Pop dedică cronica literară unui alt critic literar, Dan C. Mihăilescu, la volumul de confesiuni autobiografice „Plăceri vinovate și datorii împlinite” (Ed. Humanitas, 2018). Ani la rând, Dan C. Mihăilescu a fost „omul care aduce cartea”, pe un post de televiziune, care a consacrat pentru multă lume plăcerea și spledidada funcție a cititului. Ion Pop vede în Dan C. Mihăilescu, comentatorul a zeci de rafturi de bibliotecă, ceea ce a fost, „o prezență familiară, îndrăgită, poate și din pricina aerului foarte firesc cu care se exprima despre cărțile cele mai dificile”. Dan C. Mihăilescu se arătase și el în cea mai bună formă, cărțile sale de eseuri, cronici, comentarii pe temele cele mai diverse, apărute într-un ritm constant, „impunând o prezență intelectuală exemplară, de un dinamism deloc comun, cu un condei critic acut, în stare de veghe, foarte atent la ce se întâmplă în spațiul literar-cultural și însuflețit de un spirit civic demn de toată lauda (…), scrise sclipitor, cu un har stilistic pe care nu-l are oricine”. Toate acestea și multe altele sunt de găsit în cele 12 confesiuni.

Victor Cubleșan, în cadrul aceleiași rubrici, abordează romanul „Apocalipsis” de Adrian G. Romilă (Ed. Polirom, Iași, 2018). Aurel Codoban, la rubrica de arte plastice, scrie despre o personalitate de excepție a artelor vizuale românești, Ioan Sbârciu. Eugenia Sarvari, la cronica muzicală, informează despre o seară la Opera Română din Cluj, unde a avut loc o întâlnire muzicală care a cuprins: partea întâi – Cantata „La vision du Saül” de George Enescu (scrisă de George Enescu pe când avea 14 ani și era elev la Conservatorul din Paris, manuscris identificat de compozitorul Cornel Țăranu), partea a doua a spectacolului aparținând compozitorului Valentin Timaru, care a prezentat în primă audiție la Cluj „Oratoriul de Paști”. Cronica dramatică e rezervată de Adrian Țion spectacolului „Nora” de Henrik Ibsen, o montare novatoare pe scena Teatrului Maghiar din Cluj (viziune regizorală: Racz András). Ioan-Pavel Azap destinează cronica cinema unui Pioner – cu majusculă – al cinematografiei române, Grigore Brezianu, de la a cărui moarte sunt comemorați 100 de ani. Nu lipsește din cuprinsul revistei vestita rubrică de jazz al lui Virgil Mihaiu.

Merită menționate câteva cronici de carte semnate de: Ana Țăranu („Patru critici literari. Jurnale și memorii” de Liana Cozea – Ed. Cartea Românească, 2018); Constantin Tonu („Roata plăcerilor: de ce n-au iubit unii înțelepți cărțile”, eseuri de Valeriu Gherghel – Ed. Polirom, 2018); Maria Fărîmă („Scara lui Iakov”, roman de Ludmila Ulițkaia, traducere din rusă și note de Gabriela Russo – Ed. Humanitas, 2018); Adrian Em. Rus („Teoria generală a uitării” de José Eduardo Aqualusa, traducere din portugheză de Simina Popa – Ed. Polirom, 2018); Maria Chiorean („FRAHT”, poeme de Rodica Drăghincescu – Casa de Editură Max Blecher, 2018); Titu Popescu („Prin lumea largă” de Constantin Arcu – Ed. Limes, 2018) ș.a.

Virgil RAȚIU