Publicații clujene: revista APOSTROF nr. 8 (351)/2019

p { margin-bottom: 0.1in; direction: ltr; color: rgb(0, 0, 10); line-height: 120%; text-align: left; }p.western { font-family: „Liberation Serif”,serif; font-size: 12pt; }p.cjk { font-family: „Droid Sans Fallback”; font-size: 12pt; }p.ctl { font-family: „FreeSans”; font-size: 12pt; }

Un număr dedicat prozei și prozatorilor

Cercetând lumea dezlănțuită și dură a războiului, abordată în cărțile prozatorilor români, Mircea Popa descoperă în revista „Ilustrațiunea armatei” (care apare din 15 ianuarie 1919) o schiță de Camil Petrescu intitulată «Colonelul Băltărețu», pe care nu a găsit-o semnalată în antologiile de proză care i-au fost consacrate scriitorului. Schița e un fel de recviem pentru un camarad de front îndrăgit, lovit nemilos de un glonț străin. Mircea Popa remarcă incipitul prozei, intitular „Prima noapte de mobilizare”, ca în romanul „Ultima noapte de dragoste, prima noapte de război”. În celelalte pagini semnează proză Oliviu Crâsnic („Natură moartă”), Catalin Pavel („Metroul. O aporie”), Radu Găvan („Turnul”), Olimpiu Nușfelean („Fericit pe o insulă pustie”), Kocsis Francisko (schițe: „Vioara”, „Omul mic”, „Capcana pescarului de lucruri mărunte”), Ovidiu Komlod („Sâmburele de vid”), Radu Mârza („Bicicleta”).

În acest număr publică poeme Carmen Firan, Simona Popescu, George Vulturescu, Adriana-Zâna Ioniță, Isabel-Clara Simó (scriitoare și jurnalistă catalană – traducere de Jana Balacciu Matei).

Magda Petreu în editorialul intitulat «Ca o fugă de Bach» conturează modul cum Lucian Blaga a conceput construirea sistemului său filosofic dinspre teoria cunoașterii și ontologie înspre filosofia culturii, filosofia valorilor, filosofia istoriei și antropologiei. Magda Petreu evidențiază: „Lucian Blaga a avut o neobișnuit de mare creativitate filosofică, manifestată în formularea unor idei și concepte filosofice noi, unele metaforice, și în ritmul extraordinar de rapid în care și-a construit uriașa sa operă filosofică”. Sunt menționate lucrările filosofice din perioada pe care Lucian Blaga o considera „pregătitoare” (1919-1930) și, apoi, din perioada numită de el „sistematică” – «Eonul dogmatic» (1931), «Cunoașterea luciferică» (1933), «Cenzura transcendentă» (1934), «Orizont și stil» (1936), «Spațiul mioritic» (1936), «Geneza metaforei și sensul culturii» (1937).

În paginile de eseu, Radu Țuculescu scrie despre poetul Moshe Itzhaki din Israel – în prezent decanul Colegiului Academic Oranim, doctor în literatura ebraică și iudaică, autor a opt volume de poezie, traducător din limba română. În eseul «Nietzsch – o interpretare psihologică», Ștefan Bolea analizează volumele „Convorbiri în intimitate” și „Așa simțit-a Zarathustra” de Paul Chetreanu-Don. Alexander Baumgarten scrie despre „Prologul” la „Deliberarea asupra imnului celor trei tineri” de Gerard din Cenad, un text din prima jumătate a secolului al XI-lea, scris pe când autorul era abate la mănăstirea din Cenad, în care comentează episodul arderii în cuptor a trei tineri de către regele Nabucodonosor, episod narat de profetul Daniel.

Cronici literare și recenzii de carte: Iulian Boldea scrie despre romanul „Cartea Reghinei” de Ioana Nicolae (Ed. Humanitas, București, 2019); Cristian Vasile scrie despre martiriul celor șapte episcopi greco-catolici și prejudecățile comuniste asupra istoriei românilor greco-catolici și a elitelor care au slujit cultura română, după lucrarea „Martori ai Fericirii. Șapte vieți de sfinți români” de Francisca Băltăceanu și Monica Broșteanu (Ed. Humanitas, 2019); Alice Valeria Micu abordează volumul de poeme „Maladiile lămpilor” de George Vulturecu (Ed. Tracus Arte, București, 2019); Ana-Maria Negrilă se oprește asupra romanului „Prima secundă” de Vlad Roman (Ed. Univers, București, 2018).

Dosarul Apostrof redă o parte din corespondența dintre Dumitru Țepeneag și Livius Ciocârlie (perioada ian. 1999 – mart. 1999), scrisori vii și actuale.

Virgil RAȚIU